Cercetaşii se instruiesc la Dunăre

Cercetaşii traversează braţul Arapu al fluviului Dunărea cu transportoarele amfibii blindate TABC-79
Colonel Dragoş ANGHELACHE
Publicat pe 08.09.2016

 

Poligonul Vărsătura, de la marginea Brăilei, a fost timp de aproape o lună "teatrul de operaţii" al cercetaşilor din Batalionul 528 Cercetare, al cercetaşilor genişti din unităţile Brigăzii 10 Geniu şi al oltenilor din Brigada 2 Infanterie.

Poligonul se află dispus pe malul braţului Arapu şi a fost folosit ca loc de instrucţie atât de către geniştii brăileni, cât şi de către militari din alte mari unităţi din forţele terestre. Exerciţiile militare naţionale care s-au desfăşurat în mai multe poligoane au inclus şi Vărsătura, unde geniştii brăileni fie au construit poduri plutitoare pentru a permite tehnicii militare să traverseze braţul Dunării, fie s-au executat antrenamente la ambarcarea autovehiculelor militare pe bacuri şi ceamuri pentru a fi transportate, pe Dunăre, în alte locuri de desfăşurare a exerciţiilor. Câteva informaţii despre poligonul de instrucţie al geniştilor şi activităţile care s-au desfăşurat acolo în ultima perioadă de timp, le-am primit de la maiorul Cătălin Lupaşcu, ofiţerul coordonator al taberei de la Vărsătura din partea Brigăzii 10 Geniu "Dunărea de Jos": "În poligon putem amenaja sectoare de trecere cu bacul şi cu ceamul, pe care le avem în dotarea Batalionului Nave Treceri Fluviale, putem organiza sector de trecere pe pod de pontoane sau pe portiţe de pontoane, care sunt în dotarea Batalionului 72 Pontonieri, însă, aşa cum s-a procedat în aceste săptămâni, s-au executat treceri cu transportoarele amfibii blindate şi cu mijloace improvizate de trecere, construite de către cercetaşi."

Peste 100 de militari se instruiesc la Vărsătura

Maiorul Lupaşcu precizează că Brigada 10 Geniu are intenţia de a moderniza poligonul de la Vărsătura pentru a oferi condiţii mai bune de campare subunităţilor care vor veni în tabere de instrucţie, deoarece terenul oferă posibilitatea desfăşurării unei game largi de exerciţii tactice şi de conducere a autovehiculelor, specifice cursului de apă. Faptul că la Vărsătura cercetaşii genişti s-au instruit în comun cu cei din Brigada 2 Infanterie şi din Batalionul 528 Cercetare a fost benefic pentru toţi participanţii, iar maiorul Lupaşcu speră că această colaborare va avea, în viitorul apropiat, un caracter permanent.

La această dată, poligonul de instrucţie Vărsătura oferă, în afara instrucţiei la apă, prin rampele amenajate în malurile braţului Arapu, posibilităţi de campare, deoarece nu dispune de clădiri administrative. "Cartiruirea militarilor se face la corturi, iar acum se instruiesc în această zonă 100 de militari. Dar, după cum cunoaşteţi, aici s-au desfăşurat exerciţii naţionale şi multinaţionale de mai mare amploare, precum «Blonde Avalanche» sau «Histria 15», iar atunci s-au campat şi s-au instruit efective mult mai mari".

Schimb de experienţă între cercetaşi

În rândurile de mai sus am precizat că instruirea în acelaşi loc a cercetaşilor din diferite arme este, în opinia statului major al Brigăzii 10 Geniu, benefică deoarece se realizează şi un schimb de experienţă. Cercetaşii din arma Geniu au o misiune preponderent tehnică, ei acţionând cel mai des în apropierea trupelor proprii. Prin acţiunile lor, ei trebuie să furnizeze brigăzii datele şi informaţiile necesare asupra locurilor din teren unde se pot amenaja treceri peste obstacole, de unde se poate procura materie primă (în special lemn) pentru realizarea anumitor lucrări genistice şi alte asemenea. Cercetaşii de la batalionul de cercetare ori de la subunităţile de cercetare de brigadă au cu totul alte misiuni, unele dintre ele presupunând şi acţiuni de luptă precum incursiunile şi ambuscadele. În plus, acţionând şi în dispozitivul inamicului, ei trebuie să fie antrenaţi să supravieţuiască timp îndelungat într-un mediu ostil, unde urmele lăsate în teren să fie cât mai puţine. De aceea, ceea ce s-a întâmplat la Vărsătura a fost benefic pentru ambele părţi.

Sublocotenentul Mircea Adrian Petridean este comandant de pluton şi, în tabăra de instrucţie de la Vărsătura, ţine şi locul comandantului de companie. "Pe 29 august am ajuns în poligon şi am început prin a ne alege un loc favorabil pentru a ne instala corturile, iar după ce ne-am instalat tabăra, am început modulele de instrucţie. Aici, la Vărsătura, putem combina cercetarea pe uscat cu cea pe apă, aşa că am pus în aplicare aproape toate procedurile privind cercetarea cursurilor de apă, a podurilor şi drumurilor din zonă, dar şi a pădurilor, întrucât aici este o zonă forestieră de luncă."

După cum scriam în paragrafele anterioare, cercetarea de geniu este, în mare măsură, tehnică, de aceea, datele şi informaţiile culese din zonă sunt centrate pe ceea ce geniştii pot folosi sau pe ceea ce pot amenaja în zonă, pentru a facilita mobilitatea trupelor proprii sau pentru a crea obstacole în înaintarea inamicului. "Atunci când cercetăm cursurile de apă, căutăm locurile unde se pot amenaja rampe pentru traversarea cursurilor de apă, viteza cursului de apă, lăţimea şi adâncimea acestuia, natura fundului apei şi, de asemenea, locurile favorabile, eventual vaduri, pe unde cursul de apă poate fi traversat"  - a explicat sublocotenentul Petridean. Instruirea în comun cu cercetaşii craioveni le-a adus un plus de cunoştinţe şi şi-au format deprinderi în ceea ce priveşte construirea unor mijloace improvizate pentru traversarea cursurilor de apă, supravieţuirea în condiţii de izolare, confecţionarea unor capcane şi adăposturi, iar o experienţă unică, în opinia sublocotenentului Petridean, a fost traversarea braţului Arapu, cu transportoarele Batalionului 528 Cercetare.

Veniră oltenii la Dunăre

Anul acesta, cercetaşii din Brigada 2 Infanterie "Rovine" au schimbat locul de instrucţie de pe Olt la Dunăre, şi nu la Calafat, ci tocmai la Brăila, unde fluviul se pregăteşte pentru întâlnirea cu marea. Comandantul companiei cercetare a Brigăzii 2 Infanterie, căpitanul Constantin Ancuţa, spune că a avut condiţii bune de instrucţie şi că au colaborat foarte bine cu cercetaşii genişti din Brigada 10 Geniu, dar şi cu cei din brigada din care fac parte şi, în plus, pentru instrucţia la apă au avut asistenţa scafandrilor militari din Forţele Navale. "Prima săptămână a fost rezervată perfecţionării deprinderilor pentru confecţionarea mijlocelor improvizate de traversare a unui curs de apă, traiului în condiţii de izolare specifice zonelor din apropierea cursurilor mari de apă şi, bineînţeles, tehnicilor de cercetare specifice acestor zone. În cea de a doua săptămână am desfăşurat exerciţii tactice în complex, unde am pus în practică tot ceea ce am exersat în prima săptămână de tabără. În companie am şase gradaţi profesionişti nou veniţi în subunitate şi, pentru ei, tot ceea ce s-a desfăşurat la Dunăre a avut caracter de noutate."

Dar tabăra de la Vărsătura a fost ceva nou şi pentru cercetaşii cu experienţă care, de regulă, făceau instrucţia la apă în zonă, la râul Olt. "Aici am găsit un poligon amenajat, unde am avut mai multe oportunităţi de a ne testa deprinderile şi limitele în rezolvarea anumitor situaţii. Tot ca un element de noutate a fost şi colaborarea cu scafandrii, deoarece ei ne-au învăţat anumite trucuri pe care le folosesc atunci când îşi îndeplinesc misiunile."

Locotenentul Aurelian Ghivici este comandantul plutonului de cercetare din Batalionul 20 Infanterie, care, în ziua documentării noastre, tocmai executa un exerciţiu tactic ce presupunea traversarea braţului Arapu cu o barcă pneumatică şi capturarea unui inamic. Înainte de a veni la Vărsătura, cercetaşii craioveni fuseseră deja într-o tabără mobilă, urmată de o altă tabără, la munte, unde au exersat tehnicile de alpinism şi executarea acţiunilor de cercetare în zona montană. "Instrucţia la Vărsătura am executat-o ţinând seama de specificul zonei, axându-ne pe exersarea stilurilor de înot, mai ales atunci când militarul este echipat cu ţinuta de luptă şi are asupra sa armamentul. Alte segmente ale instrucţiei au vizat tehnicile de supravieţuire în această zonă cu vegetaţie specifică unui curs mare de apă, procurarea apei pentru băut şi am mai avut trei exerciţii complexe de orientare pe distanţe de 30 km, în situaţie tactică".

La o trecere rapidă prin tabără se pot observa şi adăposturile construite cu materiale din zonă, precum şi diferite tipuri de focuri (două dintre ele adaptate terenului umed), alături de capcane construite atât pentru captura păsărilor şi animalelor mici care se pot găsi în zonă, dar şi pentru apărarea împotriva infiltrării inamicului în locul de rămânere. Locotenentul Cristian Brebenoiu, din compania de cercetare a Brigăzii 2 Infanterie "Rovine", ne-a oferit detalii despre tot ceea ce cercetaşii craioveni au construit în tabăra de la Vărsătura: "Tot ceea ce aţi văzut în aceste ateliere a fost construit de cercetaşi pentru menţinerea deprinderilor, dar şi pentru a-i învăţa pe cei nou veniţi cum să supravieţuiască şi să-şi procure hrana şi apa într-o zonă limitrofă unui curs mare de apă. Tot ceea ce aţi văzut în atelierele noastre de instrucţie au fost folosite şi real, în taberele de instrucţie sau în taberele mobile pe care le-am executat în timpul unui an de instrucţie, în diferite zone din ţară. Dintre toate adăposturile pe care ştim să le construim, cel mai folosit este adăpostul în trei colţuri, cu ajutorul unei foi de cort, deoarece se instalează foarte uşor, iar tipul de foc cel mai des folosit este cel de tip grătar, deoarece se aprinde foarte repede, se pot usca hainele şi ne putem încălzi. Pentru prepararea hranei, folosim focul de tip suedez şi focul în stea, deoarece consumă puţin combustibil, emană puţin fum – ceea ce ne face mai greu de observat de către inamic – iar modul în care este degajată căldura focului face ca prepararea hranei să se facă mult mai repede faţă de alte tipuri de foc."

Focul "suedez" nu există în manual, este o "găselniţă" a cercetaşilor craioveni din explorarea internetului. Cercetaşii mai vechi cunosc focul într-un buştean cu interiorul putrezit. Într-o pădure de foioase, la deal sau la luncă, se pot găsi astfel de buşteni, însă nu şi într-o pădure de conifere. Aşadar, focul "suedez" este o rezolvare pentru situaţiile când cercetaşul este nevoit să rămână ascuns o vreme îndelungată în zonă montană împădurită. "Focul se realizează într-un buştean crăpat în patru. În mijlocul său se pune iarbă uscată sau vată şi surcele pentru iniţierea flăcării. Focul se aprinde de jos iar arderea are loc din interior către exterior. Ca şi la focul «de manual», făcut într-un buştean scobit, căldura este direcţionată în sus, către vasul în care se prepară hrana, la fel ca la aragaz".

Pe cât de frumoasă este meseria de cercetaş, pe atât este de dificilă. În afara condiţiilor extreme în care sunt antrenaţi să supravieţuiască şi să lupte – care nu sunt la îndemâna tuturor militarilor – ei stau foarte puţin în cazarmă şi mult mai puţin împreună cu familia, fiindcă specificul instrucţiei îi poartă prin diferite locuri din aria de responsabilitate a marii unităţi din care fac parte. După Vărsătura, la numai o săptămână, cercetaşii craioveni vor pleca în poligon, pentru a executa tragerile de luptă planificate, apoi, după o "pauză de cazarmă" de câteva zile, vor pleca, pentru aproape o săptămână, în tabără mobilă.

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Caporal Florin Petrescu
Despre prietenie ...
Publicat pe: 22.11.2017
Afişări: 54

Ziua veteranilor din teatrele de operaţii
Publicat pe: 13.11.2017
Afişări: 106

Onor Artileriei Române!
Publicat pe: 13.11.2017
Afişări: 185
Cercetaşii dobrogeni au executat modulul de pregătire „Care under Fire”
Cercetaşii dobrogeni în acţiune
Publicat pe: 10.11.2017
Afişări: 156
Militarii din Batalionul 280 Infanterie Protecţia Forţei "Brave Hearts" se antrenează pentru aplicarea procedurilor MEDEVAC
Militarii români au participat la un curs MEDEVAC
Publicat pe: 09.11.2017
Afişări: 195

Elementul Naţional de Sprijin, rotaţia a VI-a
Publicat pe: 06.11.2017
Afişări: 308

25 Octombrie în Afganistan
Publicat pe: 27.10.2017
Afişări: 250

„Ţintă prinsă !"
Publicat pe: 18.10.2017
Afişări: 315

Citeşte şi:

Comentarii