Instrucţie montană, la graniţa dintre iarnă şi primăvară

Instrucţie montană la graniţa dintre iarnă şi primăvară

 

Acţiunile militare specifice terenului muntos sunt de departe printre cele mai dificile, iar militarii care se pregătesc pentru a acţiona în zonele puternic frământate, acoperite de păduri, lipsite de căi de acces pentru vehicule şi unde reperele de orientare sunt date de creste, vârfuri şi văi, sunt puşi în faţa unei provocări extreme: instruirea continuă, pentru a face faţă cerinţelor supravieţuirii în condiţii extreme, generate de un mediu ostil, fără a mai lua în calcul prezenţa forţelor adverse.

Pe apărătorii crestelor carpatine din Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” i-am văzut de multe ori la lucru, fie pe crestele Făgăraşului, Bucegilor sau în partea sudică a Carpaţilor Orientali, fie la exerciţii naţionale şi multinaţionale, precum şi în teatrul de operaţii Afganistan. De fiecare dată m-a surprins seriozitatea cu care abordează fiecare sarcină pe care o primesc, temeinicia şi simplitatea cu care execută tot ceea ce au de făcut şi, nu în ultimul rând, modestia, acea modestie a omului învăţat cu greul vieţii, pentru că viaţa vânătorului de munte nu este uşoară şi deloc simplă, dar are o frumuseţe incontestabilă.

La graniţa dintre iarnă şi primăvară, i-am reîntâlnit pe vânătorii de munte din Sfântu Gheorghe în tabăra din Masivul Piatra Mare. Găzduiţi de Cabana vânătorilor de munte "Renţea", timp de două săptămâni, în condiţii austere, militarii Batalionului 22 Vânători de Munte au abordat teme specifice acţiunilor în teren muntos, pe timp de iarnă.

Pantele nordice ale Clăbucetului Mic le-au fost teren de instrucţie pentru schi. Aici, bătrânele schiuri de lemn „Bucegi” şi-au făcut pe deplin treaba. Militarii şi-au reactualizat tehnica deplasării pe schiuri: plugul, foarfeca, urcarea în trepte, coborârea şi, nu în ultimul rând, căderile.

Pe Clăbucetul Mare i-am văzut pe „cavalerii florii de colţ” executând un exerciţiu tactic. O subunitate a avut de neutralizat un cuib de mitralieră care, conform situaţiei tactice, bloca înaintarea trupelor proprii. Acest exerciţiu a necesitat deplasarea militarilor în ascuns, până în apropierea obiectivului, manevre de inducere în eroare a inamicului, fixarea, învăluirea şi neutralizarea acestuia.

Marşurile pe schiuri, cel mai lung fiind de aproape treizeci de kilometri, suprapuse pe situaţii tactice, au fost executate pentru familiarizarea cu specificul Masivului Piatra Mare. Topografia a fost un alt element al instruirii, unde însuşirea cunoştinţelor a avut un caracter activ - participativ şi a necesitat atenţia militarilor pentru suprapunerea detaliilor de planimetrie expuse pe hărţi cu  crestele, vârfurile, văile, cursurile de apă, drumurile şi potecile din teren, precum şi cunoaşterea orientării acestora, în funcţie de punctele cardinale şi intercardinale.

Instrucţia sanitară nu a fost neglijată, vânătorii de munte fiind puşi în situaţia de a acţiona prompt pentru acordarea primului ajutor camarazilor care au jucat rolul de victime ce au suferit diverse traumatisme (fracturi, hemoragii, degerături) şi a fost nevoie de participarea tuturor pentru a realiza sistemul format din ancore, scripeţi, blocatoare şi corzi, necesar scoaterii unui rănit dintr-o zonă greu accesibilă.

Toate acestea au necesitat un efort susţinut din partea tuturor, efort care a depăşit zece ore de instrucţie pe zi, iar sprijinul echipei care s-a ocupat de hrănire, precum şi al personalului administrativ al Cabanei vânătorilor de munte "Renţea" a fost binevenit.

Vorbind cu maiorul Liviu Gaiţă, comandantul taberei de instrucţie, i-am remarcat în ochi strălucirea atunci când şi-a exprimat opinia în legătură cu oamenii pe care îi are în subordine: „Avem oameni foarte bine pregătiţi. Chiar dacă echipamentul cu care s-au instruit nu este de ultimă generaţie, chiar dacă efortul pe întreaga perioadă a taberei a fost semnificativ, toţi camarazii mei au participat la toate activităţile şi, cel mai important, nu am avut niciun accident. Acest lucru, care nu este uşor, să nu ai niciun picior luxat, nicio problemă medicală, ţinând cont de efortul susţinut pe întreaga durată a taberei, denotă o abordare serioasă a instrucţiei din partea tuturor celor care anul acesta ne-am instruit în această zonă plină de provocări, dar foarte frumoasă”.

Acum, următoarea provocare revine comandanţilor de subunităţi şi statului major al batalionului, care trebuie să planifice eficient recuperările participanţilor la tabără într-o fereastră scurtă de timp, deoarece în viitorul apropiat vânătorii de munte din Sfântu Gheorghe vor fi angrenaţi în alte activităţi de instruire: exerciţii, tabere, trageri etc.

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole


Între Jurământul lui Hipocrate și Jurământul militar
Publicat pe: 05.11.2019
Afişări: 94

Bucurii mărunte
Publicat pe: 18.10.2019
Afişări: 124

Zilele de foc ale artileriştilor în poligonul Cincu
Publicat pe: 15.10.2019
Afişări: 115

Examen de foc la Capu Midia
Publicat pe: 11.10.2019
Afişări: 129

"Saber Junction 19", prin ochii comandanților de plutoane
Publicat pe: 02.10.2019
Afişări: 146

Cu pași repezi, spre final de misiune...
Publicat pe: 12.08.2019
Afişări: 424

One Team
Publicat pe: 15.07.2019
Afişări: 461

Battle Captains
Publicat pe: 08.07.2019
Afişări: 408

Zile... de FOC la malul mării!
Publicat pe: 24.06.2019
Afişări: 364

Comandanții de companii
Publicat pe: 20.06.2019
Afişări: 457

Citeşte şi:

În marş spre poligonul Cheia
Publicat pe 28.01.2016
Pentru subunităţile şi unităţile din compunerea Brigăzii 2 Vânători de munte "Sarmizegetusa" din Braşov, perioada ianuarie-februarie este intervalul...
Drapelul Naţional al României este arborat pe Vârful Moldoveanu de militarii Batalionului 22 Vânători de Munte "Cireşoaia"
Publicat pe 29.10.2015
An de an, în preajma aniversării Zilei Vânătorilor de Munte, Batalionul 22 Vânători de Munte "Cireşoaia" desemnează un grup de militari care au ca...

Comentarii