Misiunea poate începe, avem legătura radio…

 

Acţiunile de luptă moderne dau tot mai mult dimensiunea reală a aportului inteligenţei şi tehnologiei militare la obţinerea succesului.

Chiar dacă “războiul viitorului va fi ca în poveştile de science fiction de azi”, dominanta IT va fi, în conflictele reale sau virtuale, atunci, ca şi acum, omniprezentă, deci hotărâtoare. S-a demonstrat, indubitabil, mai ales în aceste ultime conflicte de mare amplitudine  şi dinamică acţională (Afganistan şi Irak), că surprinderea tehnologică şi informaţională, sublimat al inteligenţei umane şi artificiale, a avut, are şi va avea un rol decisiv în confruntarea militară.

De ce am vrut să fac o astfel de introducere mai tehnică? Pentru că voi încerca să descriu o componentă vitală a unui sistem din organica structurii Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei „Brave Hearts”, fără de care nu ar fi posibilă îndeplinirea unei misiuni încredinţate. Voi vorbi despre ceea ce înseamnă lucrul cu „inteligenţa artificială” la compartimentul Comunicaţii şi informatică. Acest compartiment se află într-o permanentă legătură cu structuri similare ale partenerului american, într-o continuă upgradare a sistemului informaţional.

Maior Marius Stoleru:

„Adevăratele provocări pe linie de specialitate şi dobândirea experienţei profesionale le poţi găsi doar într-un teatru de operaţii; aici ni se oferă ocazia unică de a programa şi exploata tehnică de comunicaţii de ultimă generaţie. În spatele legăturilor de comunicaţii continue şi a organizării reţelelor se află multă muncă şi timp; toate acestea, pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor, satisfacţia noastră cea mai mare fiind atunci când se întorc colegii noştri cu bine dintr-o misiune, fapt care, în complexul succesului de aici, se datorează şi legăturilor de comunicaţii pe care noi, transmisioniştii, le asigurăm…”.

Ce este totuşi bine de ştiut: fiecare plecare în misiunea de patrulare, sau alt gen de misiune, fie că se execută pe timp de noapte sau de zi, se face cu o verificare amănunţită a tot ceea ce înseamnă echipamente de comunicaţii aflate la bordul autovehiculelor de luptă. De la banalul receptor la complexul GPS, legătura cu punctul de comandă al batalionului, vitală de altfel, şi care  se deduce din dezideratul misiunii, sunt verificate. Oameni dedicaţi meseriei lor, şi vorbesc aici de maistrul militar Costică Crăciun, plutonierul-major Sorinel Roşca sau plutonierul Ciprian Mihai fac din respectarea fişei postului, o regulă de aur. Ei sunt conştienţi că de munca lor depinde viaţa camaradului aflat în misiune, de munca lor depinde coordonarea întregii misiuni.

Plutonier-major Sorinel Roşca:

„Ne bazăm unii pe alţii, ne înţelegem foarte bine, iar pentru noi, militarii de comunicaţii şi transmisiuni, cuvântul de ordine este unitatea, şi apoi colaborarea. Într-o misiune ca aceasta, colaborarea este esenţială, deoarece este nevoie de fiecare pentru a face ca rotiţele funcţionale compartimentului să se poată mişca într-un tot unitar, cu o singură direcţie: reuşita misiunii”.

Pare fragilă la prima vedere, dar are o voinţă şi determinare aproape masculină. În fiecare zi, de la începutul  misiunii, am văzut-o printre  maşinile de luptă sau cu echipamente de comunicaţii în mână. Mereu preocupată de funcţionarea tehnicii pe care o are în utilizare, tânăra noastră colegă, locotenent Roxana Lăzărescu, face dovada că egalitatea de şanse se aplică şi atunci când vine vorba de îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Dorinţa ei de a ieşi în misiuni, de a supraveghea, personal, funcţionarea echipamentelor de comunicaţii aflate pe autovehiculele de luptă, a atras după sine aprecierea camarazilor.

Locotenent Roxana Lăzărescu:

„Legăturile radio sunt vitale, ajutându-ne esenţial în orice moment; la fiecare pregătire a misiunii am grijă să prezint toate frecvenţele utilizate pe timpul executării acesteia, iar înainte de a ieşi pe poarta bazei, dacă colegii din subordine îmi raportează că totul este în regulă din punct de vedere al comunicaţiilor, mă simt mai în siguranţă. Ştiu şi sunt convinsă că aceştia au verificat, cu răbdarea specifică de transmisionist, toate sistemele de comunicaţii ale plutonului meu...”.

Dar lucrurile au o continuitate firească, aici, la compartimentul Comunicaţii şi transmisiuni, pentru că întotdeauna trebuie să fie cineva şi „la celălalt capăt al firului”. Este vorba despre radiotelefoniştii batalionului.

În punctul de comandă al batalionului, şapte zile din şapte, 24 de ore din 24, informaţiile din teren au trecut prin galena transmisioniştilor şi radiotelegrafiştilor, care au schimbat jurnalele staţiilor radio, precum elevii premianţi caietele la orele suplimentare de pregătire.

Experienţa dobândită în cele cinci misiuni internaţionale şi în multitudinea de exerciţii desfăşurate în ţară şi străinătate, fac din plutonierul-major Cristian Rîcu, un adevărat profesionist în configurarea şi mentenanţa reţelelor de calculatoare; calculatoare atât de necesare lucrului în cadrul batalionului. Toate acestea au un numitor comun, al lucrului bine făcut în echipă. Da, ştiu ce spun, ca şi la celelalte structuri, echipa e sufletul unei reuşite, şi astfel adunate, toate aceste reuşite duc la numitorul comun, şi anume îndeplinirea misiunii batalionului.

Mă uit cu respect acum, când Plutonul 2 „Dragon Wolves” se pregăteşte să plece în misiune, privesc cum maistrul militar Costică Crăciun, care are cam 50 de ani, aleargă de la un MRAP la altul şi verifică aparatura de transmisiuni. Mă uit la el cum raportează despre viabilitatea legăturilor şi citesc pe chipul său că totul este în regulă.

Şi fiindcă e vorba de transmisiuni, o să dau legătura către altă structură ce aşteaptă să fie prezentată:

— „Inimi Neînfricate”, aveţi legătura...

— ROGER,  se aude în cască şi... povestea noastră continuă…

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Citeşte şi:

Sg. maj. Costea Daniela
Publicat pe 18.12.2017
Nu putem noi opri un război, nu putem să-l judecăm, dar putem să-i limităm efectele, să-l facem să se ascundă în surdina vieţii şi să ajutăm la...
Publicat pe 03.01.2018
Nu-i iadul pe pământ, dar nu-i nici liniştea de acasă! Este, însă, o experienţă unică în carieră, având conştiinţa unei datorii bine făcute în slujba...

Comentarii