Forţa din spatele luptătorului

"Până acum îmi era ușor, implementam programe într-un sistem care le accepta, avea nevoie de ele, le cerea efectiv, cel puțin asta făceam în țară"
Locotenent-colonel Daniel POP
Publicat pe 09.06.2015

Afganistan, un nume care, după 13 ani de război, face trimitere automat în mintea oricărei persoane spre haos, dezastru şi anarhie, iar în mintea oricărui militar spre planuri şi acţiuni militare dure, nopţi lungi şi reci, cu simţurile încordate la maxim, zile fierbinţi fără de sfârşit, pline de ameninţările ambuscadelor şi mijloacelor explozive improvizate, într-un cuvânt – război.

Cine dă putere tuturor celor prezenţi aici, acestor forţe? Este întrebarea la care, desigur, eşti tentat să răspunzi: logistica. Însă atunci, implicit, vine următoarea întrebare: "Dar logisticii cine-i dă ştiinţa de a face?" Este ceva în spatele acestor planuri, pregătiri, acţiuni şi evaluări, ceva de care ne aducem aminte doar atunci când Biroul resurse umane al unităţii ne spune "nu îndepliniţi condiţiile!". Instruirea noastră şi oamenii care au grijă ca ea să fie ancorată în prezent şi transmisă pentru viitor – FORŢA din spatele oricărui luptător, indiferent de arma şi de specialitatea sa.

Odată cu reorientarea actorilor internaţionali faţă de situaţia şi politica internă şi externă a Republicii Islamice Afganistan, NATO a început cu 1 ianuarie 2015 misiunea "Resolute Support" (RS), prin care se urmăreşte instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane şi a instituţiilor acestora.

Army Institutional Advisory Team, altceva faţă de ISAF

La prima vedere, urmărind denumirea şi misiunile, apare o uşoară confuzie cu misiunile de instruire executate pe timpul ISAF cu echipajele, plutoanele şi companiile aparţinând armatei şi poliţiei afgane, însă esenţa programului este cu totul alta. Miniştrii de externe ai ţărilor membre NATO au aprobat în iunie 2014 ca planul misiunii RS să se axeze pe sprijinirea programelor, planurilor şi bugetarea forţelor de securitate, asigurând transparenţă, alături de asumarea răspunderii şi supravegherea necesară din partea elementelor de conducere ale armatei şi guvernului afgan, în vederea aderării la principiile legii şi bunei guvernări. Sprijinul acordat pentru instituirea şi dezvoltarea unui sistem optim de generare a forţei, de recrutare şi instruire, management şi dezvoltare a personalului pentru forţele de securitate afgane vine şi din partea României, cu personalul de stat major trimis de armata română în cadrul comandamentului RS şi în cadrul comandamentelor regionale.

Din cadrul acestor forţe face parte şi detaşamentul de ofiţeri de stat major Army Institutional Advisory Team (AIAT), a cărui misiune este de a desfăşura activităţi de consiliere şi asistenţă la nivelul instituţiilor militare de învăţământ şi corp de armată. Este o adevărată provocare, atât genul misiunii cât şi nivelul ridicat al lanţului de comandă unde se execută, însă, având la bază un fundament solid, generat de munca de stat major în comandamentele unor unităţi şi mari unităţi operative, permite ofiţerilor din cadrul detaşamentului să facă faţă cu succes acestui nou gen de misiuni. Un număr restrâns de ofiţeri ai Brigăzii 81 Mecanizate "General Grigore Bălan", împreună cu ofiţeri ai Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă "Mihai Viteazu" au acceptat această grea provocare de a fi parte a vectorului de putere ce pune în mişcare forţa de securitate a unei ţări cu un trecut atât de frământat, cu o religie şi obiceiuri atât de diferite şi, nu în ultimul rând, cu o concepţie total opusă faţă de ceea ce înseamnă conducere, guvernare, leadership şi lege.

Acoperind toată gama funcţiunilor de luptă, ajustate cu minuţiozitate pe funcţiunile-cheie ale noii misiuni ale NATO, activitatea desfăşurată de militarii Alianţei asigură şi ducerea cu succes la îndeplinire a angajamentului comunităţii internaţionale de sprijinire financiară pe termen lung a forţelor de securitate afgane, prin implementarea şi dezvoltarea unor programe de management financiar şi al resurselor materiale şi umane.

"Nu este uşor să-ţi menţii mintea limpede şi gândirea obiectivă când eşti forţat să găseşti soluţii la problemele de sistem ale unei instituţii şi, în acelaşi timp, să fii cu ochii pe uşa de la intrare" - spune maiorul Ioan Pop, unul din membrii detaşamentului românesc care face parte din echipa de consiliere pentru stabilirea cadrului doctrinar al ANA (ANA – Armata Naţională Afgană, n.red.). Ameninţările de tip green on blue (sintagmă folosită pentru a desemna atacuri executate de membri ai forţelor de securitate afgane asupra militarilor NATO – n.red.) au crescut ca intensitate în ultima perioadă de timp şi sunt o ameninţare în plus la adresa militarilor români, pe lângă deja binecunoscutele pericole de pe timpul deplasărilor sau generate de atacurile rachetelor ori bombelor de aruncător ce au loc asupra bazelor forţelor coaliţiei. Colegul său, maiorul Mihai Luca, opinează că este cu totul şi cu totul alt gen de abordare a lucrurilor faţă de misiunile pe care le-a executat anterior. "Înainte ştiam ce mă aşteaptă imediat ce ieşeam pe poarta bazei, puneam în aplicare toate cunoştinţele mele dobândite până atunci, ca luptător şi ca lider. Acum, militarul din mine trebuie să se adapteze la noua cerinţă, cea de consilier în găsirea celor mai bune soluţii pentru implementarea programelor Alianţei, într-un sistem încă în formare, dezbinat atât pe orizontală cât şi pe verticală".

De la luptător, la consilier militar

Misiunea de consiliere este una din cele mai dificile misiuni pe care le poate avea un militar şi care necesită, pe lângă deprinderile de luptător, planificator sau lider, o bază solidă de cunoştinţe, conjugată cu metodica transmiterii acestora. Când spunem acest lucru nu ne referim la calitatea instructorului de a transmite cunoştinţe, ci de a convinge că acestea sunt cele mai potrivite pentru soluţionarea unei probleme, a unei situaţii de fapt. Stai faţă în faţă cu omologul afgan şi trebuie să-i câştigi încrederea, să găseşti modalitatea optimă de a-l convinge că eşti persoana potrivită şi că poate avea încredere în cunoştinţele pe care i le transmiţi, că programele de implementat prezentate sunt ceea mai bună opţiune pentru el şi pentru structura pe care o conduce. Nu este loc pentru "teme nefăcute la timp", fiecare întâlnire, discuţie şi mişcare este atent gândită şi minuţios pregătită. Tocmai din acest motiv, pentru astfel de activităţi este nevoie de o echipă cu o capacitate de analiză, sinteză şi prelucrare a datelor ridicată, în scopul furnizării unor informaţii care pot prevedea următoarea cerinţă a sistemului afgan şi, implicit, următorul pas de făcut pentru echipele de angajare ale coaliţiei. Toate acestea sunt rodul muncii echipei de integrare a instruirii (Army Training Integration Team – ATIT). Experienţa maiorului Sorin Carţiş, dobândită în munca din cadrul unei mari unităţi operative, coroborată cu experienţa dobândită în sistemul militar de învăţământ a maiorului Liviu Lisandru, fac ca produsele de analiză ale acestei structuri să fie fructificate în munca de consiliere şi îndrumare atât de către personalul român, dar şi de către ceilaţi militari ai coaliţiei: danezi, britanici, turci etc.

"Până acum îmi era uşor, implementam programe într-un sistem care le accepta, avea nevoie de ele, le cerea efectiv, cel puţin asta făceam în ţară. Acum, aici, încercăm să implementăm programe într-un sistem care este suprasaturat de doctrine, manuale, tactici, tehnci şi proceduri ale mai multor armate ce şi-au lăsat amprenta în ultimii 13 ani asupra acestor militari, de multe ori foarte experimentaţi în domeniul practicii personale, dar cu mari carenţe în activitatea de structură, de sistem" - afirmă căpitanul Florin Bucşă, ofiţer în cadrul Biroului reglementări în arma artilerie terestră a Centrului de Instruire pentru Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană "Ioan Vodă", membru al echipei multifuncţionale de consilieri (MFAT), al cărui rol este de a consilia şi îndruma comandanţii celor 20 de instituţii militare de învăţământ ale ANA. Diferenţa de a avea teme, prelegeri şi seminarii de specialitate cu un anume personal, menit să aducă plus de valoare unor concepte şi activitatea de aici - unde pe lângă pix, arătător şi proiector, ai armamentul şi mijloacele individuale de protecţie - este uriaşă şi necesită, pe lângă o puternică prezenţă de spirit în abordarea tematicii, şi o bogată experienţă in domeniul leadership-ului militar.

Un gen de misiune care nu poate fi pregătită din manuale

"Nu mi-a fost uşor să lupt în activitatea pe care trebuie să o desfăşor cu: reticenţa, negaţia, chiar şi minciuna la nivel de vârf uneori, faţă de problemele şi situaţia femeii luptător, în cadrul unui sistem încă neformat în totalitate din punct de vedere militar, cum nici femeilor afgane nu le-a fost uşor să lupte cu reticenţa societăţii, religiei şi mentalitatea liderilor tribali, locali şi chiar de la nivel central" - afirmă căpitanul Dana Drăgan, consilier pentru problemele de gen în cadrul detaşamentului AIAT. E o abordare sensibilă, o balanţă de menţinut între nevoia democratică a unui stat de a asigura egalitate de şanse tuturor cetăţenilor, indiferent de sex, religie şi naţionalitate, şi reticenţa liderilor spirituali, oglindită în manifestarea maselor de bărbaţi faţă de emanciparea femeii afgane. Celor de acasă, cu siguranţă femeia militar le apare ca un lucru normal, deoarece armata română şi societatea română în general gestionează foarte bine problemele legate de sex, religie, rasă, naţionalitate, fiind asimilate deja rutinei, cotidianului. Afganistanul, însă, este încă o redută de cucerit în acest sens, iar efortul este conjugat şi aparţine multor instituţii internaţionale guvernamentale şi nonguvernamentale de gen implicate.

"Exceptând pregătirea pentru protecţia forţei, niciun gen de program de pregătire pentru misiune existent în ţară la ora actuală nu-mi putea furniza ceea ce am nevoie pentru îndeplinirea misiunii pe care o am aici. Este, practic, esenţa calităţii mele de ofiţer, de militar" - ne spune maiorul Florin Prună. Mediul complex generat atât de situaţia de securitate cât şi de paleta largă de cunoştinţe militare generale şi de specialitate necesare a fi stăpânite, la care se adaugă abilităţile metodice, face ca activitatea să fie foarte solicitantă şi să ceară toată resursa de care dispune militarul atât ca luptător, lider, mentor, dar şi ca mic diplomat."

Cele 20 de instituţii de învăţământ ale ANA sunt motorul care furnizează energie tinerei armate afgane, angajată singură de această dată, începând cu 2015, în lupta cu insurgenţii, o luptă pornită din dorinţa poporului afgan, sătul deja de atâtea frământări, de a avea un mediu sigur şi stabil pentru dezvoltarea unei societăţi democratice. Parte a angrenajului care face ca aceste lucruri să se mişte, să fie palpabile şi să devină realitate, bucată a efortului depus de coaliţie, sunt şi cei 14 militari ai detaşamentului ROU AIAT – Forţa din spatele luptătorului.

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole


Cu pași repezi, spre final de misiune...
Publicat pe: 12.08.2019
Afişări: 276

One Team
Publicat pe: 15.07.2019
Afişări: 338

Battle Captains
Publicat pe: 08.07.2019
Afişări: 299

Zile... de FOC la malul mării!
Publicat pe: 24.06.2019
Afişări: 262

Comandanții de companii
Publicat pe: 20.06.2019
Afişări: 314

Alături de camarazii noștri!
Publicat pe: 15.04.2019
Afişări: 499

Ziua NATO, în Baza Militară Kandahar
Publicat pe: 08.04.2019
Afişări: 433

O altfel de misiune
Publicat pe: 05.04.2019
Afişări: 312

Militarii români, la datorie
Publicat pe: 25.03.2019
Afişări: 376

Citeşte şi:

Comentarii