Îmbarcaţi şi... asalt!

Îmbarcaţi şi... asalt!
Maior Mihai PINTILICIUC
Publicat pe 25.01.2016

Pregătite, aşa cum scrie la carte, operaţiunile de asalt aerian executate de "Dragonii Transilvani" sunt, probabil, cele mai complexe tipuri de misiuni. Militarii români s-au instruit alături de partenerii de Coaliţie pe durata câtorva săptămâni.

Ce aduce nou acest tip de operaţie? În primul rând, trupele noastre au o mobilitate extraordinară; astfel, timpul de inserţie reducându-se cu mai bine de două treimi. De adăugat, de asemenea, este şi faptul că odată ajunse la sol, efectivele sunt în măsură să acopere foarte uşor şi repede o suprafaţă destul de mare, la adăpostul puterii de foc ridicate. Nu în ultimul rând, militarii noştri pot acoperi astfel zone greu sau deloc accesibile maşinilor de luptă MRAP – Mine Resistant Ambush Protected. Suntem peste tot!

Am început ziua alături de "Lion 3", îndrumaţi de comandantul de pluton, locotenent Iriciuc Ciprian. "Leii" de la plutonul 3 s-au adunat în linişte în parcul cu tehnică militară al companiei, au trecut fiecare la echipare, în timp ce schimbau păreri despre cei de acasă; într-adevăr, subiectul „acasă" aduce un zâmbet pe faţa oricărui militar. Aşa cum spuneam într-unul din articolele anterioare, grupa este microstructura cea mai importantă. Este foarte uşor să o identifici înainte de plecare în misiune; strânşi ca un ciorchine în jurul comandantului de grupă, militarii noştri parcurg din nou etapele operaţiei, se revăd responsabilităţile şi se aduc la cunoştinţă ultimele evenimente din arie. Relaxarea cedează uşor locul concentrării, se răspunde scurt la întrebări, nimeni nu vorbeşte neîntrebat şi parcă este o altă limbă. Acronime, neologisme amestecate cu prescurtări inventate de ei, termeni specifici; toate formează limbajul operaţional de fiecare zi. Douăzeci şi ceva de ochi aţintiţi asupra unui singur om, comandantul de pluton, care îşi rezervă dreptul să facă ultimele precizări, verfică echipamentul şi-şi îmbărbătează oamenii, semn că nu urmează o zi tocmai uşoară.

"Elicopterele vor fi aici la ora 10, luaţi comanda şi deplasaţi zborurile la rampa de îmbarcare. Mai facem o verificare a legăturilor radio şi ne vedem pe pistă." Câteva şiruri de militari echipaţi complet de luptă trec pe la punctul de control, pasul este grăbit, nimeni nu vorbeşte, exceptând comandantul de grupă care se asigură că fiecare a înţeles unde-i este locul în elicopter. Şi aşteptăm elicopterele "Sikorsky Black Hawk". Le-am auzit din depărtare cum se apropie de rampa de îmbarcare, o clădire din lemn, cu bănci şi un televizor pe care rula un meci de fotbal american.


Îmbarcarea în elicopterele "Sikorsky Black Hawk"
Foto: Mihai PINTILICIUC

Pe pistă nu ne mai auzim între noi; de altfel, tot personalul de acolo poartă căşti de protecţie şi totul se coordonează prin semne. Un miriapod, aşa arăta fiecare grupă, transformată în zbor, pe durata deplasării aeriene. Orice mişcare trebuie făcută repede, respecţi locul în coloană, îţi aştepţi rândul la îmbarcare, te aşezi pe scaun, centura pusă, semnul de OK către comandantul grupei, el mai departe către pilot şi plecăm, adică zburăm. Jos, sub noi, clădiri mici din lut, înghesuite, fără verdeaţă, drumuri de pământ, copii şi adulţi care muncesc pământul, munţi goi şi maro, peisaj afgan. Plutonierul Sveduneac, comandantul grupei, s-a întors la noi şi ne-a făcut semn cu palma deschisă – 5 minute până la inserţie. Au trecut foarte repede, uşile elicopterului s-au deschis şi in câteva secunde am împânzit zona, parcă apăruţi de nicăieri. Am aterizat aproape de albia aproape seacă a unui râu care alimentează toate ogoarele din zonă şi am început să mergem câţiva kilometri buni, la capătul cărora ne-am întâlnit cu lideri locali, săteni şi copii, pentru cei din urmă "Dragonii" fiind pregătiţi cu bomboane şi ciocolată.

Dimineaţă erau vreo 2 grade, iar la prânz temperatura se apropia deja de 18. Începusem să ne încălzim bine de tot şi încă mai aveam de căutat. Oamenii sunt destul de prietenoşi, ne fac cu mâna, se opresc şi se uită la noi, doar că nu toţi sunt aşa. Cum ne spuneau cei de la cursul de pregătire Explosive Ordnance Disposal, trebuie să căutăm tot timpul prezenţa anormalului şi absenţa normalului în tot ce vedem. Dar cum? Comandantul de grupă ştie cel mai bine, şi-a pregătit militarii în cel mai riguros mod, pentru că la sfârşitul zilei toţi vrem să ajungem cu bine în bază şi să povestim "de acasă" - energia noastră sufletească de care avem nevoie zilnic.

Comandantul de pluton ne face semn că trebuie să continuăm deplasarea, ne spune direcţia şi estimează că mai avem câţiva kilometri de parcurs. Pentru încă o oră, toţi cu capetele plecate, am căutat anormalul.

Din nou se aud elicopterele. Sunetul palelor ne este cunoscut, ne organizăm din nou, trec pe deasupra noastră şi parcă aşezate cu mâna de piloţii americani, aterizează la câţiva metri de noi. Mult praf şi fum, vizibilitate foarte redusă dar, cel mai important, reuşesc să-l văd pe cel dinaintea mea și ştiu sigur că el mă va duce în elicopter. Decolăm repede printre alte două aparate de zbor care ne-au asigurat zona şi plecăm spre Kandahar, acolo de unde am venit dimineaţă.

Am coborât toţi din elicopter, obosiţi, transpiraţi şi plini de praf, dar zâmbind. A mai trecut o zi, iar asaltul aerian a fost o misiune îndeplinită aşa cum trebuie, ca la carte.

"Dragonii Transilvani" se apropie de finalul misiunii din Afganistan, au trecut mai bine de cinci luni de când suntem aici. Ţinem în continuare steagul sus, mândri şi îndrăzneţi.

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole


Bucurii mărunte
Publicat pe: 18.10.2019
Afişări: 47

Zilele de foc ale artileriştilor în poligonul Cincu
Publicat pe: 15.10.2019
Afişări: 58

Examen de foc la Capu Midia
Publicat pe: 11.10.2019
Afişări: 60

"Saber Junction 19", prin ochii comandanților de plutoane
Publicat pe: 02.10.2019
Afişări: 112

Cu pași repezi, spre final de misiune...
Publicat pe: 12.08.2019
Afişări: 364

One Team
Publicat pe: 15.07.2019
Afişări: 403

Battle Captains
Publicat pe: 08.07.2019
Afişări: 357

Zile... de FOC la malul mării!
Publicat pe: 24.06.2019
Afişări: 322

Comandanții de companii
Publicat pe: 20.06.2019
Afişări: 397

Alături de camarazii noștri!
Publicat pe: 15.04.2019
Afişări: 562

Citeşte şi:

Într-adevăr, o uzină. Întinsă pe o suprafaţă considerabilă, cea mai mare poartă de acces în Baza Aeriană Kandahar, Entry Control Point Number 5 (ECP...
În cadrul unui tur în teatrul de operaţii Afganistan, Generalul de armată Frank J. Grass şi generalul-locotenent Stephen Lanza s-au aflat joi, 26...
"Oficializarea" revenirii în ţară a "Dragonilor Transilvani" s-a realizat vineri, 11 martie, prin ceremonia militară şi religioasă organizată în...

Comentarii