Sărbătoarea cântecului popular la Iaşi

Maior Silviu-Petru BÂDILIŢĂ
Publicat pe 17.09.2016

Şeful Cercului Militar Iaşi, colonel Benone Tiron, pe scena festivalului

În perioada 14-15 septembrie, la Iaşi a avut loc prima ediţie a Festivalului-Concurs Naţional de Interpretare a Cântecului Popular „Angela Moldovan”.

Puţine lucruri se fac, mai ales bine, fără pasiune. Iar festivalul la care am asistat este, în mod cert, atât un lucru bine făcut, cât şi fructul pasiunii unor oameni dedicaţi.

Am început cu aceste cuvinte conclusive, potrivite mai degrabă pentru o încheiere, pentru că ele surprind, de fapt, esenţa a ceea ce s-a întâmplat zilele acestea la Cercul Militar din Iaşi, gazda evenimentului.

Şi dacă la început am pornit cu gândul de a descrie totul „dintr-o suflare”, povestea s-a cerut singură, cumva, despărţită pe mai multe fire... epice. De aceea, în rândurile de faţă am ales să creionez geneza şi apogeul festivalului şi pe cei care au făcut ca lucrurile să se întâmple aşa cum s-au întâmplat, urmând ca ceea ce ţine de concursul în sine să apară într-un material următor.

Este de prisos, cred, să mai amintesc cine este Angela Moldovan: o artistă din mai multe puncte de vedere, care şi-a lăsat amprenta nu doar în muzica populară, ci şi în muzica clasică ori în romanţă, ea jucând şi în filme. Şi deşi persoana Angela Moldovan nu mai este printre noi, timpul prezent folosit mai sus se justifică prin aceea că personalitatea ei trăieşte încă în sufletele celor care au cunoscut-o şi au îndrăgit-o.

Ei bine, doi dintre aceşti oameni sunt şi cei care au construit, treptat, ideea şi apoi festivalul însuşi: Nina Cuciuc, artistă şi om de cultură, veche colaboratoare a Cercului Militar din Iaşi, şi şeful acestuia, colonelul (r.) Benone Tiron. Spun treptat, pentru că iniţial s-a pornit cu deschiderea unei expoziţii dedicate marii artiste. După acest prim pas, materializat anul trecut, a urmat aproape firesc şi gândul unui festival dedicat Angelei Moldovan, care iată, s-a concretizat în aceste zile.

Sufletul festivalului, dacă se poate vorbi la singular în acest caz, Benone Tiron, a povestit despre naşterea acestuia: „Ideea organizării acestui festival la Cercul Militar din Iaşi a apărut imediat după ce, cu ajutorul doamnei profesor Nina Cuciuc, colaboratoare a Cercului Militar de 17 ani, am organizat această Sală Muzeală <Angela Moldovan>; sunt de fapt două săli: una care cuprinde partea de folclor, cu toate distincţiile, ordinele şi medaliile, inclusiv <Steaua României> în grad de cavaler, iar a doua sală,  ţine de activitatea ei legată de operă şi film”.

Nina Cuciuc este cea care i-a fost alături în ultimii ani de viaţă celei care patronează, prin numele şi spiritul ei, acest tânăr dar viguros festival, şi cea care i-a moştenit patrimoniul cultural. Astfel, dată fiind şi dragostea sa pentru folclor şi valorile sale, drumul către a realiza un muzeu care să valorifice acest patrimoniu a venit cumva de la sine. Dar nu a fost şi unul uşor, căci, aşa cum tot colonelul Benone Tiron povesteşte, deşi s-a vrut realizarea lui la un an de la trecerea în nefiinţă a marii artiste (aceasta s-a întâmplat în 2013), abia în martie 2015 s-a putut deschide această comoară a istoriei artistice şi folclorice româneşti. Întârzierea s-a datorat numărului mare de piese, dintre care unele au necesitat şi reparaţii, care trebuiau puse în valoare.

De menţionat că efortul celor doi a fost şi unul de mecenat, nebeneficiind de fonduri externe pentru ceea ce au realizat, dar acest lucru a pălit în comparaţie cu mulţumirea sufletească pe care au simţit-o dând curs, prin această iniţiativă, uneia din marile dorinţe ale marii artiste, aceea de a fi „acasă, la Iaşi, la moldovenii mei”.

Organizatorii festivalului au beneficiat şi de sprijinul moral al lui Florin Piersic, prieten şi partener de scenă în nenumărate rânduri al lui Victor Moldovan, soţul regretatei artiste. Venit la inaugurarea muzeului, Florin Piersic a încurajat atunci ideea festivalului, trimiţând şi acum un mesaj, cu ocazia premierii.

De asemenea, festivalul a beneficiat de sprijinul Primăriei municipiului Iaşi, al cărei reprezentant a fost mereu prezent între invitaţi, dar şi de cel al comandantului garnizoanei Iaşi, colonel Dragoş Iacob, despre care am aflat cu acest prilej că este un adevărat iubitor de folclor românesc, trăind în mod veritabil frumuseţea şi emoţia momentelor artistice din cadrul concursului şi al spectacolului.

Pe scenă au fost prezenţi în permanenţă, în cele două zile de festival: orchestra „Rapsozii Botoşanilor”, dirijată de Ciprian Potoroacă şi al cărei manager, Dan Doboş, a fost şi prezentatorul festivalului, una din puţinele formaţii profesioniste de muzică populară din Moldova şi care nu mai are nevoie de nicio prezentare, precum şi copiii şi tinerii Ansamblului de dansuri populare "Hora Moldovei", apropiaţi colaboratori al Cercului Militar, gazda festivalului, pregătiţi de maestrul coregraf Mihai Roşcăneanu.

Festivalul s-a încheiat cu Gala artiştilor folclorului românesc, în cadrul căreia a urcat pe scenă şi Corul de cameră "Vox Art'is", dirijat de Bogdan Cojocaru, lector dr. la Institutul de Arte Plastice „George Enescu” din Iaşi, care a interpretat Suită Corală „Angela Moldovan”, cea mai recentă lucrare muzicală a maestrului Constantin Arvinte, cel care a fost şi preşedintele juriului.

Au  mai evoluat în cadrul Galei: Gabriela Puiu - interpretă şi prezentatoare a unei emisiuni folclorice la un post local de televiziune, Ion Creţeanu - un cobzar şi artist autentic, Marcel Avram - solist în Fanfara Militară Bistriţa, Constantin Bahrin - consacrat interpret ieşean, Constantin Florescu - îndrăgostit de romanţe, cel care a cântat alături de Angela Moldovan într-un spectacol muzical de succes, dar şi interpreţii Claudia Mărtinică şi Ştefan Deaconiţă.

Pentru că lista este lungă, continui cu interpreta de muzică populară, totodată profesoară şi sprijin pentru mulţi copii talentaţi, Maria Şalaru, cu Nicolae Vicol, rapsod al Cercului Militar din Ploieşti, cu Nina Cuciuc, despre care am amintit deja, iar în încheiere, marele interpret al folclorului maramureşean, „artistul şi generalul”, aşa cum a fost prezentat în cadrul festivalului, Gheorghe Turda.

Fără îndoială, a fost un regal al cântecului şi jocului românesc, dovadă a memoriei vii pe care a lăsat-o Angela Moldovan în urmă, dar şi a legăturii strânse între instituţia militară, prin oamenii ei de cultură şi factorii decidenţi care au sprijinit acest eveniment, şi autorităţile ori instituţiile culturale locale şi nu numai. Şi nu în ultimul rând, dovada efortului şi dedicaţiei unor oameni pasionaţi, fără de care nu se puteau pune în mişcare toate aceste rotiţe ce formează, în final, mecanismul coerent al unui festival de succes.

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Ultima patrula
Ultima patrulă
Publicat pe: 25-06-2019
Afişări: 418

Ziua Eroilor
Publicat pe: 06-06-2019
Afişări: 309

24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române
Publicat pe: 23-01-2019
Afişări: 594

25 Octombrie, Ziua Armatei României
Publicat pe: 24-10-2018
Afişări: 716

Jurnalul Atelierelor de creaţie literar-artistică, Breaza
Publicat pe: 13-03-2018
Afişări: 963

Citeşte şi:

Comentarii