Ziua Eroilor

Colonel (rtr) Constantin CHIPER
Publicat pe 06.06.2019

„Neamul este etern prin cultul eroilor”. (Nicolae Iorga)

După încheierea Războiului pentru Întregire statală şi eliberare naţională (1916-1919), pe întregul teritoriu al României se aflau ostaşi români înhumaţi, care căzuseră la datorie. Conducerea statului român a emis Decretul-legenr.715 din 14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile unde erau îngropaţi ostaşii morţi în Războiul de Întregire a neamului românesc, amenajându-se cimitire, mausolee şi monumente ale eroilor.

 

În baza Decretului nr.4.106 din 12 septembrie 1919, statul român a adoptat măsura înfiinţării Societăţii „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”, cu statut de persoană juridică, având nobilele misiuni de a îngriji şi păstra mormintele şi operele comemorative de război realizate, a descoperi noi morminte ale ostaşilor căzuţi pentru patrie, a aduce îmbunătăţiri cimitirelor eroilor şi a organiza ceremoniale religioase şi militare la mormintele eroilor. Comitetul Central al Societăţii „Mormintele Eroilor  Căzuţi în Război” a avut preşedinte de onoare pe regina Maria şi preşedinte executiv pe Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, Mitropolit primat şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în 1925. Din Comitetul Central al S.M.E.C.R. mai făceau parte: cinci doamne, soţii de generali decedați sau în viaţă, ministrul de război, ministrul de interne, ministrul domeniilor şi cultelor, ministrul lucrărilor publice, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, şeful marelui Stat Major al Armatei, comandantul Corpului Jandarmeriei Rurale, comandantul Corpului Grănicerilor, secretarul general din Ministerul de Război (MApN), un profesor universitar ales de colegii săi.

Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” era condusă de Ministerul de Război (după demobilizarea armatei şi trecerea ei la statutul de pace, la data de 1 aprilie 1921 s-a reînfiinţat Ministerul Apărării Naţionale) şi de Biserica Ortodoxă Română. Societatea şi-a desfăşurat activitatea sub această denumire până la data de 31 mai 1927, când, în conformitate cu prevederile Legii asupra mormintelor de război din România, decretată cu nr.1.699, şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”, ce a activat sub acest nume până în anul 1940.

Guvernul României, prin Decretul-lege nr.1.693 din 20 aprilie 1920, a aprobat propunerile Bisericii Ortodoxe Române şi ale Ministerului de Război pentru a se sărbători în fiecare an Ziua Eroilor, exact în ziua când se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la ceruri.

La propunerea Comitetului Societăţii „Mormintele Eroilor căzuţi în Război” (1916-1921), Guvernul României a aprobat în luna mai 1923 procedurile pentru stabilirea „Eroului Necunoscut”, care a fost stabilit dintre osemintele a zece ostaşi, căzuţi în luptele de pe Valea Jiului (Rasoviţa), Valea Prahovei (Azuga), Ciucea (Transilvania), Bucureşti-Argeş-Neajlov (Bălăria), Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Târgu Ocna, Topraisar (Dobrogea) şi Chişinău (Basarabia), dispuse în zece sicrie din fag, zincate. Aceste sicrie au fost aduse în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Mărăşeşti în ziua de 15 mai 1916 şi a fost desemnat elevul Amilcar Săndulescu din Liceul Militar „Dimitrie Sturza” Craiova, născut în localitatea Mădulari, judeţul Vâlcea, orfan de război (tatăl a fost învăţător şi sublocotenent de rezervă, care a căzut în luptele de la Mărăşti), pentru a stabili, prin premoniţie,Eroul Necunoscut.

După ceremonialul religios,  desfăşurat în prezenţa ministrului de război, general Gheorghe Mărdărescu, a Mitropolitului Moldovei, a Episcopului militar de Alba Iulia, a prefecţilor de Vrancea, Putna, Tecuci şi Bacău, acest tânăr s-a oprit în dreptul sicriului cu nr.4, exprimându-se: „Acesta este tatăl meu”. Aşa a fost stabilit eroul necunoscut.

Sicriul cu osemintele Eroului Necunoscuta fost transportat în capitală, cutrenul, traversând gările Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Ploieşti (a staţionat o oră în Gara Ploieşti Sud), depus în Biserica „Mihai Vodă” Bucureşti-Cotroceni şi înhumat în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul „Carol I”, în ziua de 17 mai 1923 (era Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor).

La ceremonialul militar şi religios a fost prezent regele Ferdinand I, care l-a primit pe Erou cu însemnul puterii – buzduganul regal. Regina-mamă Maria a plâns. S-au ţinut cuvântări de către M.S. regele Ferdinand I şi primul ministru Ion I.C. Brătianu. Apoi, exact la ora 12:00, un gornist a sunat semnalul „Pentru Onor”. Regele a decorat Eroul Necunoscut cu Medalia „Virtutea Militară de Aur”, care a fost aşezată pe coşciug, între casca de fier cu care Eroul a înfruntat ploaia de gloanţe în lupte şi laurii care i-a câştigat de la rege şi ţară.

În timp ce trompetul suna semnalul „Pentru Onor”, în toată ţara, pentru două minute s-a oprit orice activitate.Clopotele bisericilor, sirenele fabricilor şi locomotivelor au transmis semnalele pentru reculegere şi linişte, de la un capăt la altul al ţării.

Oficialităţile şi-au luat rămas bun de la Erou, mulţi plângând. Emoţia maximă a fost produsă de o văduvă şi trei orfane de război care, jelindu-l pe Marele Erou, îşi jeleau mortul lor. În încheiere, sfârşitul expunerii primului-ministru, Ion I.C. Brătianu: „/…/ Prin opera ta se încunună virtutea naţională de pretutindeni şi de totdeauna. De lângă tine se desprind în lungul şir al vremurilor păstorii şi plugarii, sfetnicii şi vitejii, voievozii şi regii, femei şi bărbaţi, cei care au restituit, cei care au muncit, cei care au luptat, toţi câţi au pierit cu statornicie sau au biruit cu jertfă, pentru a păstra fiinţa neamului şi a-i asigura întregi destinele lui”.    

Conform legilor adoptate, în fiecare judeţ din România s-au înfiinţat comitete ale Societăţii„Cultul Eroilor”. În judeţul Prahova s-a înfiinţat comitetul Societăţii „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război” în anul 1920. Primul preşedinte executiv a fost generalul Teodor Teutu (Tăutu), care, împreună cu membrii subfilialelor, au adunat osemintele bunicilor noştri şi ale militarilor străini în Cimitire civile şi Cimitire militare, pe care le-au construit la Bolovani Ploieşti, Buşteni, Azuga, Sinaia, Comarnic, Câmpina, Vălenii de Munte, Tabla Buţii, Mizil şi alte locuri. Remarcabile sunt preocupările pentru construirea de troiţe şi monumente ale eroilor în toate localităţile prahovene.

Comitetul Societăţii „Cultul Eroilor” Prahova a gândit şi propus în perioada interbelică să realizeze mausolee ale eroilor la Ploieşti - în Cimitirul Bolovani, la Câmpina, Sinaia, Azuga şi Buşteni. Documentele se păstrează în Arhivele Militare Bucureşti (U.M. 02600). Au existat preocupări şi pentru realizarea de capele militare, însă nu au reuşit să adune banii necesari.

În virtutea legilor adoptate, în perioada interbelică, Societatea „Cultul Eroilor” a adunat în cimitirele definitive ale eroilor osemintele a 200.000 de eroi români şi străini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzleţe; a repatriat din şi în străinătate rămăşiţele a peste 1.500 de eroi, pe baza convenţiilor stabilite; a construit 106 cimitire militare definitive şi 13 mausolee; s-au asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şi civililor căzuţi în timp de pace în luptele pentru apărarea graniţelor, a ordinii publice şi a siguranţei de stat.

La data de 27 iulie 1940 a fost adoptată Legea Regimului Mormintelor şi Operelor Comemorative de Război. Societatea „Cultul Eroilor” şi-a schimbat denumirea, în anul 1940 (la doi ani după decesul reginei Maria/18 iulie 1938, în Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, care a desfăşurat activităţi organizatorice şi educative, sub conducerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi a Ministerului de Război, până la data de 29 mai 1948, când acest organism a fost desfiinţat (Decretul nr.48/1948 al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române).

Majestatea Sa regina Maria ne-a lăsat următoarele versuri nemuritoare: „Nu vărsaţi lacrimi pe mormântul eroilor, /Ci mai curând slăviţi-i prin cântece, /Aşa, ca faima lor să rămână un ecou, /Prin legenda veacurilor!”.

În perioada 1949-1975, activitatea de îngrijire a monumentelor şi cimitirelor eroilor şi de omagiere a eroilor s-a desfăşurat de către Ministerul Apărării Naţionale, administraţiile locale, cadre didactice din şcoli şi preoţi din cadrul parohiilor

Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr.117 din 1975, cu privire la regimul operelor comemorative de război şi a cimitirelor eroilor, eroii patriei au fost omagiaţi până în 1995, în fiecare an, la data de 9 mai (Ziua independenţei de stat a României şi Ziua victoriei împotriva fascismului).

Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unui grup de cadre active pentru a înfiinţa, în anul 1990, Secţia pentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniului istorico-militar, cărora li s-a alăturat un grup de ofiţeri în rezervă şi retragere, împreună înfiinţând, în anul 1991, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, care a primit personalitate juridică prin Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, nr.664, în data de 19 noiembrie 1991.

De la înfiinţare, Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor a preluat obiectivele şi activităţile fostului Aşezământ Naţional „Regina Maria” pentru cultul eroilor. Comitetul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.

Răspunzând propunerii Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, la 30 mai 1995, prin Legea nr.48, Parlamentul României  a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor în ziua care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri, revenindu-se la tradiţia făurită în perioada interbelică.

Cu prilejul celei de a treia Conferinţe Naţionale a Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor, în ziua de 28 noiembrie 1997 s-a hotărât schimbarea denumirii Comitetului Naţional în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. De asemenea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare a Revistei „România Eroică”, ce a devenit organul de presă al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”.

La data de 20 octombrie 2004 s-a desfăşurat cea de a V-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, care a adoptat noul statut şi a hotărât înfiinţarea, la nivel central, a Consiliului Director Central şi a Consiliilor Directoare la sectoarele capitalei, la judeţe, municipii, oraşe şi comune.

Consiliul Director Central, dorind să-şi perfecţioneze activitatea, în anul 2009 a revăzut prevederile statutului, între altele stabilindu-se înfiinţarea în municipii, oraşe şi comune a Birourilor subfilialelor „Cultul Eroilor”.

Adunarea generală a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din 20 martie 2011 a aprobat propunerea Biroului Executiv Central de a se adăuga în titulatura A.N.C.E. numele „Regina Maria”. Această propunere a fost avizată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în baza Hotărârii nr.42.407/299/211, transmisă şi filialelor judeţene. Şi pe această linie s-a revenit la tradiţia făurită în perioada interbelică.

 

ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ „CULTUL EROILOR” PRAHOVA

Asociaţia Judeţeană „Cultul Eroilor” Prahova s-a înfiinţat la data de 24 octombrie 1994, din iniţiativa unor cadre militare active şi în rezervă, a unor preoţi creştini şi cadre didactice care predau istoria, geografia, religia şi alte discipline şcolare. Printre fondatori au fost: col.(rz) Traian Nechita – preşedinte, col.(rz) ing. Vasile Horaţiu – vicepreşedinte, col. (rz) Constantin Chiper – vicepreşedinte, col.(rz) Alexandru Dumitrescu – vicepreşedinte, col. (rz) Tudor Ciora – secretar, col.(rz) – membru, col. (rz) ing. Ion Georgescu - membru şi alţii, reuşind să-şi creeze subfiliale în toate oraşele şi în majoritatea comunelor, și care, împreună cu reprezentanţii administraţiei de stat, cu cadrele militare active şi în rezervă sau retragere, cu veterani de război, cu cadre didactice şi preoţi creştini, cu marea majoritate a locuitorilor României, cinstesc memoria înaintaşilor noştri. În colegii naţionale, licee, grupuri şcolare şi şcoli gimnaziale îşi desfăşoară activitatea un mare număr de Cercuri „Cultul Eroilor”, care sunt conduse de Asociaţiile „Cultul Eroilor”

În noiembrie 2006, Asociaţia Judeţeană „Cultul Eroilor” Prahova a primit Statutul juridic şi în decembrie 2016 Statutul de utilitate publică. Sarcinile asociaţiilor şi ale cercurilor „Cultul Eroilor” constau în participarea la îngrijirea monumentelor şi a cimitirelor eroilor, participarea la ceremonialele militare şi religioase organizate la aceste monumente, cu prilejul Zilei Eroilor şi al altor sărbători naţionale, precum şi organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de cunoaştere a eroismului străbunicilor şi bunicilor noştri în luptele desfăşurate împotriva intervenţioniştilor străini, pentru apărarea gliei strămoşeşti.

Din iniţiativa Biroului Executiv al Asociaţiei Judeţene „Cultul Eroilor” Prahova, filială a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, se editează, începând din anul 2011, revista „Prahova Eroică”. În paginile sale se omagiază eroismul străbunicilor, bunicilor şi părinţilor noştri, făurit în luptele pentru apărarea libertăţii, integrităţii teritoriale a României şi a fiinţei naţionale a poporului român.  

Eroii căzuţi la datorie luminează puternic pământul patriei. Ştiuţi sau neştiuţi, biruitori sau înfrânţi, anonimi sau rămaşi în legendă, ei au intrat în conştiinţa noastră ca şi limba, tradiţia sau frumuseţile plaiurilor româneşti. Ei s-au aruncat în braţele morţii şi continuă să trăiască printre noi.

Cu prilejul Zilei Eroilor şi al Înălţării la Ceruri a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ne înclinăm frunţile, cu smerenie, în faţa străbunilor care au făurit poporul român şi au apărat cu preţul vieţii lor fruntariile ţării. Participând la ceremonialul religios şi militar, sub acordurile „Imnului Eroilor”, să depunem florile recunoştinţei şi să aprindem lumânări la mormintele eroilor noştri. După ce am ajuns acasă, să ne conducem după pildele poetului Nichita Stănescu, în poezia „Nu-l uitaţi!”:

         ”Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,                                  Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,

          Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă              Strigaţi-l din când în când pe nume,

          Ca şi cum ar fi viu între noi,                                          Ca şi cum el ar fi viu printre noi

          Ca şi cum s-ar fi întors acasă.                                      Şi-atunci el va surâde în lume”.

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Ultima patrula
Ultima patrulă
Publicat pe: 25-06-2019
Afişări: 411

Ziua Eroilor
Publicat pe: 06-06-2019
Afişări: 287

24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române
Publicat pe: 23-01-2019
Afişări: 585

25 Octombrie, Ziua Armatei României
Publicat pe: 24-10-2018
Afişări: 706

Jurnalul Atelierelor de creaţie literar-artistică, Breaza
Publicat pe: 13-03-2018
Afişări: 963

Artiştii militari s-au reunit la Breaza
Publicat pe: 09-03-2018
Afişări: 977

Citeşte şi:

Interviu cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu UIFĂLEANU - Domnule general-maior, aţi preluat funcţia de şef al...

Comentarii