Interferenţe culturale în jurul Casei Regale a României. Cartea regală de bucate a principesei Margareta

Dariana Mihaela BRAT
Publicat pe 06.06.2015

Imagine de la lansarea volumului "Carte regală de bucate" a  ASR principesa Margareta, din data de 5 iulie 2011, publicată pe website-ul editurii "Curtea Veche"
http://www.curteaveche.ro/blog/2011/07/13/seara-de-caritate-in-jurul-cartii-regale-de-bucate/

Într-o epocă în care monarhiile par a fi mai degrabă desprinse din cărţile de istorie ori din poveştile copilăriei, iar instituţia familiei, în forma ei tradiţională, pare a suferi transformări majore, într-o epocă în care numărul căsătoriilor mixte ori cel al uniunilor consensuale pare a fi în creştere iar natalitatea este tot mai scăzută, reperele unei familii tradiţionale care să îşi pună amprenta în spaţiul cultural şi mediatic românesc par a fi tot mai greu de găsit.

Dincolo de considerente istorice, civice ori instituţionale, Casa Regală a României, prin reprezentanţii săi, a încercat să devină o prezenţă marcantă pe scena societăţii româneşti, tinzând, printre altele, să construiască şi imaginea familiei prin excelenţă, la care se pot raporta toţi cetăţenii republicii.

Pentru aceasta, Casa Regală a României pare a utiliza toate mijloacele necesare în încercarea de a suda legătura dintre membrii săi şi public, în contextul transformărilor pe care societatea românească le-a traversat în special în ultimele decenii.

Familia Regală a României a reuşit să îşi construiască o imagine ce rezonează cu modelul familial clasic, cu tatăl, în acest caz regele Mihai I, susţinut îndeaproape de soţia sa, regina Ana, fiicele şi nepoţii lor, ce reuşesc să traverseze timpul ducând mai departe valorile familiei tradiţionale.

Însă, în acelaşi timp, familia regală, atât de tradiţională ca structură iniţială, pare a fi o familie flexibilă, care s-a adaptat vremurilor, reuşind, cu tact şi diplomaţie, să nu ştirbească din valorile şi normele ce constituie baza unei familii tradiţionale.

 Astfel, deşi membrii săi locuiesc în diverse colţuri ale planetei şi au preocupări diverse, deşi o parte din ei au ales să îşi ducă viaţa după canoane mai puţin rigide şi convenţionale, reuşesc, totuşi, să creeze o imagine plăcută a unei familii în sensul clasic al cuvântului.

Cum reuşeşte familia regală, atât de eterogenă în componenţa sa, cu membrii aparţinând chiar a patru generaţii, cu cetăţenii diferite şi preocupări diverse să îşi creeze această imagine? Desigur, ajutându-se de anumite produse mediatice pe care le furnizează publicului larg, în încercările de a rupe barierele rigidităţii dintre rege şi supuşi, prin crearea unui liant flexibil, specific mileniului al treilea.

Produsele mediatice create în jurul Casei Regale a României şi distribuite publicului larg se pot încadra în sfera popular culture, deoarece respectă o serie de caracteristici specifice precum:

Intermedialitatea de tip barter (schimb), mai exact sprijinul care există între produsele de popular culture ce aparţin aceluiaşi canal şi care, ulterior, ajung să aparţină mai multor canale. Susţinându-se, aceste produse ajung către public, pe canale diferite.

Caracterul mimetic (formulaic), ce face referire la modul în care stereotipurile sau miturile sunt folosite pentru comunicare anumitor modele arhetipale umane, personajul devenit idol putând deveni un model ce poate fi imitat de publicul consumator.

Divertismentul (hedonismul), referitor la timpul pe care publicul îl dedică relaxării şi recreării.

Transmedialitate şi transculturalitate

Cu o tradiţie seculară, Casa Regală a României, prin reprezentanţii săi, regele Mihai I, regina Ana, principesa Margareta şi principele Radu, dar mai ales prin vocea generaţiei tinere reprezentate în special de principele Nicolae, cu ajutorul televiziunii, internetului, presei scrise şi a celorlalte mijloace media, încearcă să recreeze imaginea monarhiei în România. O monarhie flexibilă, adaptabilă, ce cunoaşte şi utilizează din plin canalele mediatice pentru a prezenta, într-o formă adecvată vremurilor, imaginea ei.

După momentul 1990, Casa Regală a României a început să fie tot mai prezentă în spaţiul românesc mediatic. După mult mediatizatul moment al salutării mulţimii de la balconul Hotelului Continental în anii '90, până la festivităţile organizate cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani a Majestăţii Sale, Casa Regală a României şi-a construit încet dar sigur o imagine pe care publicul larg fie o place, fie nu, dar cu care este familiarizat cu siguranţă.

Astfel, în anul 2014, Casa Regală a României este prezentă pe micile ecrane săptămânal, prin intermediul unei emisiuni ce se difuzează la televiziunea publică, "Ora regelui", are website propriu unde sunt postate frecvent ultimele ştiri şi informaţii despre activităţile pe care membrii săi le desfăşoară, se implică frecvent în campanii umanitare prin intermediul fundaţiei pe care principesa Margareta o patronează, activităţile fundaţiei fiind mediatizate atât în presa scrisă, cât şi la tv. De asemenea, Casa Regală nu uită să transmită mesajul regelui cu prilejul diverselor sărbători naţionale, ori în momentele de încercare pentru populaţie, precum inundaţii, intemperii etc., deschide locuitorilor şi presei porţile locuinţei de la Săvârşin cu prilejul sărbătorilor creştine, sau porţile Palatului Elisabeta cu prilejul altor manifestări sociale.

De asemenea, Alteţa Sa Regală, principele Radu are propriul blog, unde desfăşoară o activitate intensă, în timp ce nepotul său, principele Nicolae, nu uită să posteze frecvent pe pagina sa de Facebook utimele locuri vizitate, ultimele activităţi desfăşurate, ultimele fotografii de la diversele evenimente la care a participat.

Totodată, Majestatea Sa, regele Mihai, în ciuda vârstei înaintate, participă activ la diverse manifestări, un exemplu în acest caz fiind intens mediatizatul său discurs din Parlament, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, participarea sa la Opera Română ori la Ateneul Român, la diversele concerte date în cinstea sa, salutarea mulţimii de la balconul Palatului Elisabeta cu ocazia evenimentului porţilor deschise, ori împărţirea darurilor către locuitorii din Săvârşin cu prilejul sărbătorilor.

Nu în ultimul rând, castelul Peleş, loc reprezentativ pentru promovarea turismului românesc, este prin tradiţie asociat direct cu monarhia română, iar familia regală ştie să fructifice această asociere, ca dovadă că unii oaspeţi de-ai săi, precum principele Leka al II-lea al Albaniei, au vizitat domeniul Sinaia.

Dincolo de acţiunile directe ale Majestăţii sale ori ale Alteţelor lor regale, acţiuni ce sunt prezentate la televiziuni ori în presa scrisă, Casa Regală se face cunoscută publicului larg prin apariţia unei serii de cărţi dintr-o colecţie ce îi poartă numele, colecţia "Cărţi Regale", publicată de editura "Curtea Veche".

Se pare că membrii Casei Regale au înţeles  bine rolul cuvântului scris, ce rămâne mărturie şi au ales să îşi încânte admiratorii cu o serie de cărţi ce cuprind momente ale existenţei lor.

Cartea Regală de bucate a principesei Margareta – de la arta culinară la popular culture

Colecţia "Cărţi Regale" cuprinde şaptesprezece titluri ce aduc în atenţia publicului fie portretele membrilor familiei regale, fie diverse preocupări ale acestora. Titluri precum "Anul Regelui", "Ana. Portretul Reginei", "Crăciunul regal", "Maşinile Regelui" ori "Drumul spre casă" prezintă fragmente de viaţă ce capătă valoare simbolică şi chiar istorică, introducând astfel publicul într-o lume care, cu decenii în urmă, părea interzisă: lumea regală.

Prin alegerea de a prezenta fragmente de viaţă, de a relata momente, de a creiona portrete, autorii cărţilor, împreună cu protagoniştii acestora, reprezentanţii familiei regale, reuşesc să aducă în atenţia publicului un stil de viaţă.

Din multitudinea de titluri ale colecţiei, de un real succes s-a dovedit a fi Cartea Regală de bucate a principesei Margareta, fiind prima editată din serie şi fiind mereu supusă reeditării.

"Cartea regală de bucate se vinde ca pâinea caldă[1]" ori " Cartea de bucate a principesei Margareta a României a înregistrat vânzări record[2]" sunt doar unele din titlurile ce au anunţat succesul cărţii.

Cartea reflectă cel mai bine modul în care un produs al popular culture, în acest caz arta culinară, este conceput astfel încât să ilustreze gusturile specifice unui anumit mod de viaţă – cel specific unei familii regale – întorcându-se apoi, într-o formă atractivă şi accesibilă, publicului larg. Concepte precum "transmedialitate" şi "prefabricat" se pot aplica acestui produs mediatic şi contribuie la modul în care acesta a fost receptat de public.

Transmedialitatea presupune expunerea unei istorisiri sau a mai multor istorisiri, întâmplări, momente, experienţe, prin intermediul mai multor platforme media şi folosind mai multe tipuri de tehnologii. Utilizarea unui asemenea concept presupune existenţa unui anumit conţinut, care să fie ulterior furnizat unui public ce are acces la mai multe tipuri de tehnologii care fac parte din viaţa lui. Astfel, prin intermediul diferitelor canale, vor fi diseminate către public anumite piese din întreaga poveste ce urmează a-i fi livrată. Aceste fragmente nu sunt doar conectate unul la celălalt, ci sunt şi sincronizate.

În strânsă legătură cu conceptul de transmedialitate este şi conceptul de tranculturalitate.

Cel de-al doilea termen face referire la un proces în care interferează diferite culturi caracterizate printr-un caracter dinamic şi eterogen. Acest proces se realizează fie prin împrumut, fie prin interfaţă, prin eterogenitate ori prin hibriditate.

Cartea principesei Margareta este un bun exemplu pentru a ilustra ambele concepte.

Principesa Margareta, descendentă atât pe linie maternă cât şi paternă din marile case regale ale Europei, crescută şi educată în marile oraşe europene şi având o vastă cultură, reuşeşte să creeze prin cartea sa nu doar un simplu ghid gastronomic, ci o adevărată incursiune în lumea culturală europeană.

Alegându-şi ca obiect al cărţii un domeniu atât de vast şi de transcultural – gastronomia – principesa reuşeşte să creeze un material util nu doar din punct de vedere culinar, ci şi din punct de vedere cultural.

Aşa cum însăşi principesa mărturiseşte în introducere, ea porneşte în realizarea cărţii de la un concept, de la o trăsătură atribuită adeseori poporului român, trăsătură cu care membrii Casei Regale doresc să interconecteze diferitele tipuri de culturi pe care au avut ocazia să le întâlnească şi să le prezinte publicului în paginile Cărţii regale de bucate: "Titlul cărţii nu conţine nicio metaforă şi nicio ironie. Sunt fericită că vă pot oferi o carte de bucate regală, la modul propriu. Ştim cu toţii cât de importantă a fost şi rămâne, în ritualul şi acţiunile publice ale Casei Regale, ospitalitatea.

De-a lungul sutelor de ani, familiile regale au adunat atâta tradiţie, frumos, calitate şi experienţă în comportamentul public, încât astăzi împărtăşirea lor este o binefacere. Desigur, a le oferi musafirilor tot ce este mai bun, mai preţios si mai frumos este reflexul mândru al oricărei gazde, purtătoare de coroană regală sau nu. Dar, atunci când ospitalitatea îmbracă veşmintele simbolice ale unei întregi naţiuni, istorii, culturi sau tradiţii, ea are un înţeles şi o însemnătate în plus[3]."

Iată cum, încă din introducere, principesa Margareta anunţă caracterul multicultural al lucrării sale, vorbind de concepte precum naţiune, istorie, cultură, tradiţii.

Pornind de la aceste concepte, principesa restrânge aria conceptelor prezentate şi se opreşte asupra unui ritual comun fiecărei culturi, dar atât de diferit de la o cultură la alta: ritualul servirii mesei.

Deşi distinct în înteriorul fiecărei culturi, masa de prânz sau cină este "un act de generozitate, de comuniune spirituală şi de înţelegere omenească[4]." Pornind de la această idee comună tuturor culturilor, principesa particularizează ideea artei culinare, aşa cum este ea percepută la nivelul caselor regale cu care Alteţa Sa este atât de familiară: "Arta culinară este unul dintre privilegiile împărtăşite cu verii noştri, alături de comunicarea intelectuală sau afectivă, de frumuseţea locurilor unde ei trăiesc şi muncesc şi de contextul cultural, politic sau istoric în care momentele s-au petrecut[5]."

Pe tot parcursul prezentării sale, principesa subliniează aceeastă idee, a interculturalităţii reflectate în arta culinară, insistând asupra rolului pe care bunicile sale, regina Elena a României şi principesa Margareta a Danemarcei, l-au jucat pe parcursul vieţii sale, punând-o în contact cu ospitalitatea în cultura daneză, grecească, engleză, franceză, italiană şi rusă.

Principesa afirmă clar că fiecare capitol al cărţii cuprinde o parte din viaţa sa dintr-un anumit context cultural şi istoric trăit în sânul caselor regale europene: "Fiecare capitol cuprinde amintirile mele, detalii despre prietenia şi legătura noastră de rudenie, un crâmpei din lumea care ne uneşte, contextul cultural şi istoric în care familiile noastre au existat împreună, reţeta sau reţetele şi fotografii[6]."

De observat este faptul că, presărând între filele reţetelor fotografii cu personalităţile diverselor case regale, cartea principesei capătă valoare istorică, de document, fiind un liant vizual între diferitele paliere ale culturii europene, reprezentate atât de bine de membrii săi regali.

Domeniul gastronomiei nu îi este deloc străin principesei. Aşa cum ea însăşi afirmă, de-a lungul anilor a consultat diverse cărţi de bucate sau de decorare a mesei, de etichetă, de artă a primirii musafirilor, cărţi existente în librăriile din întreaga Europă. Cartea lui Lady Laird of Ballindalloch Castle, "I Love Food", cartea regală de bucate a Palatului Buckingham, cărţile Henriettei Spencer-Churchill, precum şi operele culinare ale maeştrilor bucătari Albert Roux şi Michel Roux, dar şi creaţiile culinare ale lui Jamie Oliver au servit drept sursă de inspiraţie pentru cartea de bucate a principesei Margareta. De asemenea, principesa nu uită să menţioneze contribuţia bucătarilor români care prepară reţetele la Castelul Săvârşin ori la Palatul Elisabeta.

Arta culinară, prin însăşi natura ei, este un element inter şi transcultural ce a depăşit demult barierele culturii de provenienţă. Graţie mediilor tv, presei în general, dar şi marilor lanţuri de magazine, o gamă diversificată de mirodenii, instrumente de bucătărie şi ingrediente se pot găsi cu uşurinţă, aşa cum şi principesa precizează: "O parte din mirodeniile, instrumentele de bucătărie sau ingredientele care sunt incluse în reţete au apărut pe piaţa românească în ultimii ani, mai ales în marile magazine precum Carrefour, Metro, Real, IKEA etc.[7]" Totodată, principesa subliniază caracterul schimbător pe care arta culinară îl are, dând în acest sens exemplul mirodeniilor folosite în România interbelică.

Vinurile, brânzeturile, mirodeniile, instrumentele şi procedeele de bucătărie sunt elementele care traversează cel mai bine barierele culturale gastronomice. De aceea, la începutul cărţii, principesa alege să prezinte o serie de elemente de acest fel.

De asemenea, Alteţa Sa prezintă un glosar cu principalii termeni utilizaţi în sfera largă a artei culinare, fiind practic o incursiune lingvistică pe tărâmul gastronomiei europene. De altfel, întreg volumul este presărat cu expresii lingvistice ce creează interconectivitatea atât cu cititorul român, dar şi cu cel străin care poate răsfoieşte această carte, făcând din limbajul gastronomiei un limbaj universal.

Prezentând pe rând persoanele dragi din famila sa, principesa rememorează amintiri, momente, întâmplări pe care le asociază ulterior cu gusturi şi senzaţii.

Astfel, este interesant să aflăm cum regina Elena, de origine grecească, dar care a trăit mult în Italia, era o mare iubitoare a bucătăriei italiene, fructele, ierburile, pastele, uleiul de măsline fiind printre preferatele ei: "Amama aducea cu ea toată frumuseţea şi deliciul ospitalităţii mediteraneene, greceşti şi italiene[8]."

Cealaltă bunică, principesa Margareta a Danemarcei, avea legături puternice cu Casa Regală din Franţa, gustul său culinar fiind un melanj între bucătăria scandinavă şi cea franceză: creveţi, ţipari afumaţi sau muraţi, heringi, pâine neagră, biscuiţi crocanţi, unt, lapte, ceai.

De remarcat este faptul că în consemnarea reţetelor sale, principesa Margareta păstrează şi denumirea din limba în care au fost consemnate, cititorul de altă naţionalitate putându-se familiariza uşor cu conţinutul reţetei, ca de exemplu desertul cu rubarbă, coacăze roşii şi smântână dulce, ce poartă denumirea rod drod med flode, New-York Cheesecacke, pasta con pesto sau zabaglione.

Este interesant de urmărit cum diverşi membri ai caselor regale, cu origini diferite, dar într-un fel rude, ce au trăit în diverse colţuri ale lumii, îşi cultivă gusturi culinare atât de diverse, specifice atâtor culturi. Astfel, citind cartea principesei, este cel puţin savuros să constaţi cum un rege cu îndepărtate origini germane, englezeşti şi ruseşti, căsătorit cu o descendentă a casei regale a Franţei, dar şi a Danemarcei, ce a domnit peste o ţară de sorginte latină şi şi-a trăit mare parte a vieţii în exil, oferă fiicei sale spre publicare în cartea sa de bucate o mâncare specific italienească, vegetariană, pasta con pesto, spumă de ciocolată, atât de răspândită în bucătăria atâtor popoare, dar şi o prăjitură specifică unui alt continent, new-york-ezul cheesecake.

Prin descendenţa sa, prin cultura sa, prin experienţele şi alegerile făcute în materie culturală, Majestatea Sa, regele Mihai, probează încă o dată caracterul său multicultural.

Personalitatea regelui este completată de cea a reginei Ana, decendentă a unui principe francez şi a unei principese daneze şi care şi-a trăit viaţa nu doar pe pământ european, ci şi în Algeria sau Maroc. Dintre multitudinea de gusturi şi reţete pe care mama sa le îndrăgeşte, principesa alege pentru cartea sa, zabaglione, o cremă îndrăgită de familia regală şi servită de Crăciun.

Cartea Regală de bucate a principesei Margareta este completată de reţete preluate de la surorile ei, căsătorite cu persoane din diverse colţuri ale lumii şi care implicit au intrat în contact cu gusturi gastronomice diferite, cu reţete ale rudelor sale, precum regina Sofia a Spaniei, ducele de Aosta , principele de Wales, dar şi cu o reţetă primită de la soacra sa.

Fără îndoială, Cartea Regală de bucate a principesei Margareta este un exemplu concret de transculturalitate, ce oferă o incursiune în lumea artei culinare, în lumea culturii europene, dar şi occidentale.

Prin intermediul cărţii de bucate, Casa Regală a României mai face încă un pas spre publicul larg, împărtăşind cu acesta o parte din culisele caselor regale europene. Iniţiaţi mai mult sau mai puţin în tainele gastronomiei, mai mult sau mai puţin cunoscători ai istoriei regalităţii în România sau pe continent, cititorii au posibilitatea de a răsfoi nu doar o carte de bucate, ci un adevărat document ce face o incursiune atât pe tărâmul culinar, cât şi în istorie, prin imagini de arhivă şi mărturii.

Cartea Regală de Bucate a principesei Margareta s-a bucurat de un succes deosebit încă de la lansarea sa în cadrul unui târg prestigios, televiziunile şi ziarele prezentând ştirea şi acordând un spaţiu mai mult sau mai puţin amplu subiectului: "Puţin obişnuită pentru o familie regală europeană, lansarea unei cărţi de bucate este de la bun început un eveniment pe care trebuie să îl treci în agendă. Sâmbătă, 20 noiembrie, ora 16:00. Atunci, la Târgul de carte şi învăţătură «Gaudeamus» va avea loc lansarea volumului «Carte regală de bucate» (Editura Curtea Veche), scris de Alteţa Sa Regală, principesa Margareta a României[9]."

"Cartea de bucate a principesei Margareta a României a înregistrat vânzări record.Principesa Margareta a României a lansat vineri, la Sibiu, «Cartea regală de bucate». Cartea a prins imediat la public, iar reprezentanţii librăriei «Constantin Noica» susţin că jumătate din stocul pus în vânzare s-a vândut în doar câteva ore[10]."

"Principesa Margareta a lansat volumul «Carte regală de bucate» sâmbătă, la Târgul de carte «Gaudeamus», în cadrul unui eveniment la care au fost prezenţi şi principele Radu, dar şi istoricul Adrian Cioroianu. Câteva zeci de persoane s-au adunat sâmbătă, la standul editurii «Curtea Veche» de la «Gaudeamus», pentru a asista la lansarea volumului «Carte Regală de bucate»[11]".

"Peste 60 de reţete cu bunătăţi servite la mesele familiilor regale din Europa şi aproape 30 de portrete ale membrilor lor. Asta conţine cartea de bucate pe care principesa Margareta a României a lansat-o ieri la târgul de carte «Gaudeamus», din Capitală[12]."

"Un fel diferit de a cunoaşte familiile regale ale lumii ne propune Alteţa Sa Regală, principesa Margareta a României prin volumul «Carte Regală de bucate», lansat sâmbătă, 18 decembrie, la Iulius Mall Timişoara, în prezenţa unui număr impresionant de timişoreni[13]".

Principesa Margareta, moştenitoarea Casei Regale a României, a îngrijit o carte de bucate neobişnuită, iar principele Radu speră să devină bestseller. Cel puţin, aşa a povestit acesta pe blogul său personal (blogul personal al principelui Radu http://princeradu.ro/ nu mai este activ, URL-ul fiind redirecţionat către website-ul Familiei Regale – n.red.), unde scrie că volumul e "o culegere de poveşti şi reţete care se întinde pe parcursul unei jumătăţi de veac şi pe întreaga geografie europeană[14]".

"Principesa Margareta a lansat, la Galeriile de Artă, lângă librăria «Humanitas» din Alba Iulia, «Cartea Regală de bucate». Evenimentul a fost programat vineri, începând cu ora 14.30[15]."

Dovadă că această carte de bucate a depăşit graniţele unui public exclusivist, iubitor al regalităţii, stau numeroasele website-uri şi bloguri culinare ce au preluat reţete din cartea principesei. Iată doar câteva exemple:

"Ce se mănâncă la dineurile regale? Ce mănâncă prinţesele la micul dejun? Care e eticheta în cazul în care te invită regele la masă? «Cartea Regală de Bucate», scrisă de principesa Margareta, combină minunat poveştile cu regine, regi, prinţi şi prinţese, cu reţetele culinare special alese[16]."

"Prăjitura cu iaurt este un desert foarte simplu iar ingredientele nu au nevoie de o prealabilă cântărire (măsura ingredientelor este recipientul din plastic al iaurtului ce urmează a fi adăugat în compoziţie). Sursa reţeta: Cartea Regală de bucate – Principesa Margareta a României[17]."

"Ouă coapte în cartofi, din Cartea regală de bucate[18]."

"Din capitolul «Cartea Regală de bucate» a principesei Margareta, o altă reţetă delicioasă, o prăjitură fină, deosebită, aflată printre preferatele regelui Mihai[19]."

Aducând în prim-plan personalităţi importante ale caselor regale ce au marcat istoria Europei, prezentând momente inedite şi fotografii, toate sub forma unui produs atât de popular, destinat unui public variat – o carte de bucate – principesa Margareta a României reuşeşte să îmbine, într-un mod reuşit, diversificata şi volatila artă culinară cu istoria, cultura şi eleganţa.

Atât prin lucrarea "Cartea Regală de bucate" a principesei Margareta, cât şi prin celelalte cărţi apărute la editura "Curtea Veche", prin emisiunile televizate, prin paginile web pe care le găzduiesc, dar şi prin reţelele de socializare pe care sunt membri activi, prin acţiunile pe care le întreprind cu prilejul diverselor sărbători şi prin intermediul Fundaţiei "Principesa Margareta", Casa Regală a României reuşeşte să interconecteze medii diverse, oameni şi culturi diferite.

Astfel, intermedialitatea de tip barter este verificată, un produs dintr-un anumit mediu este furnizat publicului prin canale diferite, categorii diferite de oameni ajungând să interacţioneze în medii diverse, datorită acestui tip de produs, chiar dacă au sisteme de referinţă diferite.

De asemenea, se verifică şi caracterul mimetic, imaginea intangibilă a unei prinţese fiind demitizată, întrucât aceasta reuşeşte să se ocupe cu succes de un domeniu destinat nu doar cunoscătorilor, ci unui public larg: gastronomia.

Nu în ultimul rând, cartea este destinată recreerii, cuprinzând între paginile ei nu doar reţete culinare, ci şi poveşti, istorisiri, întâmplări.

Prin popularizarea imaginii Casei Regale prin mijloace atât de diverse (editura "Curtea Veche" a editat chiar şi caiete ce au imprimate pe coperte chipurile reginelor României), monarhia română a secolului al XXI-lea reuşeşte să devină parte activă pe scena societăţii româneşti.

 

BIBLIOGRAFIE:

Margareta, principesă a României, Cartea Regală de Bucate, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010.

Spiridon, Monica, Popular culture. Modele, repere şi practici contemporane, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2013.

Strinati, Dominic, Popular culture, Routledge, London, 1995, conform http://antropologi.fib.ugm.ac.id/wp-content/uploads/Dominic-Strinati-An-Introduction-to-Theories-of-Popular-Culture.pdf disponibil la data de 11.06.2014.

Storey, John, Cultural Theory and Popular Culture, London, conform https://www.scribd.com/doc/38464376/Cultural-Theory-and-Popular-Culture disponibil la data de 24.11.2014

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/cartea-regala-de-bucate-se-vinde-ca-painea-calda-327729-1.html accesibil la data de 22.11.2014

http://www.ziare.com/cultura/carte/cartea-de-bucate-a-principesei-margareta-a-romaniei-a-inregistrat-vanzari-record-1084210 accesibil la data de 23.11.2014

http://www.curteaveche.ro/

http://jurnalul.ro/timp-liber/culinar/carte-regala-de-bucate-560242.html

http://www.ziare.com/cultura/carte/cartea-de-bucate-a-principesei-margareta-a-romaniei-a-inregistrat-vanzari-record-1084210

http://www.gandul.info/magazin/principesa-margareta-a-lansat-volumul-carte-regala-de-bucate-sambata-la-gaudeamus-7734839

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/principesa-margareta-a-romaniei-a-scris-o-carte-regala-de-bucate-311857.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/15831-principesa-margareta-i-a-lansat-cartea-regal-de-bucate-la-iulius-mall-timioara

http://www.cotidiantr.ro/principesa-margareta-va-lansa-o-carte-de-bucate-de-familie-41399.php#.U5a2yHZBdSo

http://alba24.ro/principesa-margareta-a-romaniei-lanseaza-o-carte-de-bucate-la-alba-iulia-20782.html

http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/recenzii-de-carte-cu-specific-culinar/cartea-regala-de-bucate-de-principesa-margareta-locul-unde.html

http://www.reteteculinare.ro/forum/discutii/prajitura_cu_iaurt-11421/#

http://gandurisibucatareala.ro/oua-coapte-in-cartofi-din-cartea-regala-de-bucate/

http://www.bucataras.ro/retete/new-york-cheesecake-19354.html

disponibile la data de 10.06. 2014.

 



[1] http://www.libertatea.ro/detalii/articol/cartea-regala-de-bucate-se-vinde-ca-painea-calda-327729-1.html accesibil la data de 22.11.2014

[2] http://www.ziare.com/cultura/carte/cartea-de-bucate-a-principesei-margareta-a-romaniei-a-inregistrat-vanzari-record-1084210 accesibil la data de 23.11.2014

[3] Margareta, Principesa României, Cartea Regală de Bucate, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2010, pg.5

[4] idem

[5] idem

[6] Ibidem pg.6

[7] Ibidem pg.9

[8] Ibidem pg.21

[9] http://jurnalul.ro/timp-liber/culinar/carte-regala-de-bucate-560242.html

[10] http://www.ziare.com/cultura/carte/cartea-de-bucate-a-principesei-margareta-a-romaniei-a-inregistrat-vanzari-record-1084210

[11] http://www.gandul.info/magazin/principesa-margareta-a-lansat-volumul-carte-regala-de-bucate-sambata-la-gaudeamus-7734839

[12] http://www.libertatea.ro/detalii/articol/principesa-margareta-a-romaniei-a-scris-o-carte-regala-de-bucate-311857.html

[13] http://ziuadevest.ro/actualitate/15831-principesa-margareta-i-a-lansat-cartea-regal-de-bucate-la-iulius-mall-timioara

[14] http://www.cotidiantr.ro/principesa-margareta-va-lansa-o-carte-de-bucate-de-familie-41399.php#.U5a2yHZBdSo

[15] http://alba24.ro/principesa-margareta-a-romaniei-lanseaza-o-carte-de-bucate-la-alba-iulia-20782.html

[16] http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/recenzii-de-carte-cu-specific-culinar/cartea-regala-de-bucate-de-principesa-margareta-locul-unde.html

[17] http://www.reteteculinare.ro/forum/discutii/prajitura_cu_iaurt-11421/#

[18] http://gandurisibucatareala.ro/oua-coapte-in-cartofi-din-cartea-regala-de-bucate/

[19] http://www.bucataras.ro/retete/new-york-cheesecake-19354.html

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Ultima patrula
Ultima patrulă
Publicat pe: 25-06-2019
Afişări: 218

Ziua Eroilor
Publicat pe: 06-06-2019
Afişări: 158

24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române
Publicat pe: 23-01-2019
Afişări: 420

25 Octombrie, Ziua Armatei României
Publicat pe: 24-10-2018
Afişări: 552

Jurnalul Atelierelor de creaţie literar-artistică, Breaza
Publicat pe: 13-03-2018
Afişări: 863

Artiştii militari s-au reunit la Breaza
Publicat pe: 09-03-2018
Afişări: 885

Alexandru Ioan Cuza, în conştiinţa românilor
Publicat pe: 23-01-2018
Afişări: 1,107

Comentarii