Dansuri tătăreşti, jocuri sibiene, sirtakis şi charleston pe Esplanada Dunării

Parada formaţiilor de muzici militare a fost deschisă de drapelele ţărilor participante, urmate de Muzica Militară a garnizoanei Brăila

Sâmbătă, 20 iunie, a început "cu adevărat" Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare. Parada formaţiilor a făcut ca Bulevardul Călăraşilor să devină, dintr-o dată, prea strâmt petru brăilenii care doreau să vadă "armata" cât mai de aproape, iar seara, Esplanada Dunării s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru publicul numeros sosit la spectacol.

Pentru muzicienii militari din formaţia garnizoanei Brăila, cea mai mare bucurie este că la acest festival au ocazia să se exprime prin muzică, atât în faţa concetăţenilor brăileni, cât şi în faţa colegilor din ţară şi din străinătate. În acest fel, spunea şeful muzicii militare brăilene, colonelul Gogu Petrea, muzicienii militari demonstrează că şi armata contribuie la bogăţia culturală a Brăilei şi, prin unicitatea festivalului, a României: "Nu există muzică militară sau muzică civilă. Muzica este unică, însă este exprimată prin genuri diferite".

Un certificat de valoare, pe care brăilenii l-au acordat demult muzicii militare a garnizoanei

În urma unei discuţii avute cu primarul municipiului Brăila, legat de candidatura oraşului dunărean la statutul de "Capitală Culturală Europeană" în anul 2021, am înţeles că Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare este considerat al doilea ca importanţă, pe primul loc fiind, după cum este lesne de înţeles, festivalul muzicii de canto "Haricleea Darcle". Colonelul Gogu Petrea confirmă aprecierea de care se bucură festivalul în rândul brăilenilor, mai ales că, desfăşurându-se în aer liber, este deschis unui public mult mai numeros şi mai divers. "Muzica pe care o interpretăm este accesibilă unui public mai larg, nespecializat, accesul este gratuit şi, de aici, popularitatea acestei manifestări culturale care este Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare. Din punctul meu de vedere, nu cred că se pot compara cele două festivaluri, pentru că sunt abordate genuri muzicale diferite, însă este benefic pentru societatea civilă brăileană, prin diversitatea adusă de cele două manifestări culturale".  Colonelul Petrea este dirijorul muzicii militare brăilene din anul 1989, ca atare poate să exprime o părere avizată despre apetenţa sau nonapetenţa brăilenilor faţă de muzica interpretată de profesioniştii militari. "Prin concertele de promenadă pe care le-am susţinut în spaţiul public şi prin participarea la diferite activităţi organizate în comun cu societatea civilă ne-am apropiat de concitadinii noştri. Dar nu suntem cunoscuţi doar de brăileni. Noi am concertat în Capitală sau în alte oraşe ale ţării şi am participat la zece festivaluri europene. Deci suntem cunoscuţi, suntem aşteptaţi, iar aplauzele publicului sunt certificatul de valoare al muzicii noastre.

Spectacol, culoare şi multă mişcare: într-un cuvânt – show

Certificatul de valoare a fost validat în a doua zi de festival, când Bulevardul Călăraşilor a fost neîncăpător la parada formaţiilor de muzici militare. Defilarea a început din capătul bulevardului, cu un interval de patru minute între formaţii. Publicul, şi mai ales copiii, au fost încântaţi de evoluţia muzicienilor militari. Fiecare formaţie care ajungea în dreptul estradei amenajată pe trotuar, în faţa Primăriei, se oprea şi prezenta un scurt program artistic: pentru formaţia brăileană au evoluat majoretele, muzica militară de la Sibiu a prezentat un scurt moment de jocuri populare din zonă, muzica militară de la Constanţa a ales un scurt moment de dans latino, iar celelalte formaţii au ales să prezinte câteva fraze muzicale din spectacolele pe care urmau să le susţină în spaţiul amenajat pe faleză.

Esplanada Dunării s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru publicul care nu s-a speriat nici de norii prevestitori de furtună şi nici de vântul care, la un moment dat s-a înteţit şi a adus câţiva stropi de ploaie care ameninţau să strice spectacolul. În spaţiul din faţa scenei se afla deja Muzica Militară a garnizoanei Brăila, dirijată de şeful muzicii, colonelul Gogu Petrea, ea asigurând fondul sonor al intrării celorlate formaţii care, pe măsură ce pătrundeau pe esplanadă, se aşezau de-o parte şi de alta a formaţiei gazdelor. Odată cu muzicile militare au intrat pe spaţiul de spectacol şi formaţii civile ale gazdelor, formate din copii  şi tineri care, pe parcursul spectacolului, urmau fie să interpreteze diferite melodii din repertoriul internaţional, fie să susţină momente de dans modern, care s-au dovedit a fi foarte bine lucrate din punct de vedere coregrafic, şi foarte bine executate. Unul dintre aceste grupuri, de altfel, a ajuns, cu un an în urmă, în semifinala concursului TV "Românii au talent".

Festivalul a început prin interpretarea în comun, de către toate orchestrele, a imnurilor naţionale ale Franţei, Greciei, Statelor Unite ale Americii şi României. Pentru că municipiul Brăila şi-a depus candidatura pentru titlul de "Capitală Culturală Europeană" în anul 2021, spectacolul a început cu interpretarea imnului Uniunii Europene, fragmentul coral din Simfonia a 9-a de Ludwig van Beethoven, "Oda bucuriei". În acest fel, şeful Muzicii Militare a garnizoanei Brăila, colonelul Gogu Petrea, a avut marea onoare (şi, cu siguranţă, marea emoţie) de a avea sub bagheta sa aproape 200 de muzicieni din patru ţări. Şi, fiindcă festivalul este o marcă a Brăilei, din repertoriul de deschidere nu putea lipsi valsul "Valurile Dunării" de Iosif Ivanovici, admirabil interpretat de soprana Cerasela Popa şi baritonul plutonier Laurenţiu Mocănescu, soloul de clarinet fiind asigurat de sergentul-major Ionuţ Vizireanu. În acest timp o trupă de dansuri de societate au valsat pe ritmurile muzicii lui Iosif Ivanovici, dând culoare şi graţie întregii interpretări. Grupul vocal "Steluţele dunărene", format din copii, a interpretat hitul regelui pop Michael Jackson - "We are the world" apoi, pe un marş compus de acelaşi Iosif Ivanovici, formaţiile de muzici militare au ieşit din dispozitiv, în faţa publicului rămânând Muzica Militară a garnizoanei Brăila, pentru a-şi prezenta show-ul.

Câte o surpriză de la fiecare formaţie de muzici militare

Fiecare formaţie care a venit în faţa publicului a prezentat – în afara mişcărilor de scenă de tip drill specifice show-urilor muzicilor militare şi fanfarelor – şi un moment original, uneori cu specific local. Brăila a venit cu drill-team-ul format din gradaţi profesionişti din Batalionul 285 Artilerie "Vlaicu Vodă", Muzica Militară a Regimentului 30 Gardă a prezentat o inedită prelucrare a hitului lansat în anii '80 de formaţia feminină Joan Jett & the Blackhearts "I Love Rock'n Roll", în timp ce elementul de forţă al Muzicii Militare a Academiei Forţelor Aeriene din Braşov a venit cu "French cancan", foarte bine executat de un grup format din patru dansatoare şi un solist. Aşa cum era de aşteptat, Muzica Militară a Academiei Forţelor Terestre din Sibiu a avut ca element de originalitate dansurile populare sibiene, jucate de ansamblul "Ardealul", iar grecii de la Forţele Aeriene... cu ce puteau veni în oraşul lui Panait Istrati, prietenul lui Nikos Kazantzakis, după al cărui roman s-a turnat filmul "Zorba"? Exact, cu un sirtaki dansat de cinci instrumentişti, acompaniaţi de doi colegi la bouzoukia.

Ca într-o continuare firească, au urmat muzicienii de la Forţele Navale Române, unde, în afara evoluţiei majoretelor şi dansului latino, au venit cu dansuri greceşti – viu aplaudate de public şi, mai ales, de comunitatea elenă din Brăila, care şi-a făcut vizibilă prezenţa prin steguleţele alb-albastre agitate în aer. Şi, tot ca o culoare locală, au fost dansurile tătăreşti jucate de un grup folcloric format din adolescenţi. Muzica Reprezentativă a Trupelor de Marină din Franţa a încheiat seara cu un drill foarte elaborat, cu o împletire interesantă a frazelor muzicale, unde am putut recunoaşte stiluri şi hituri de pe mapamond, dar şi tradiţionalul cântec franţuzesc "Auprès de ma blonde", şi cu ritmuri de charleston, pe care au dansat câteva perechi de instrumentişti.

O seară perfectă, care s-a încheiat perfect. Aşteptăm surprizele din ultima zi a festivalului şi, în aşteptarea serii, ne vom delecta împreună cu brăilenii ascultând muzica de fanfară pe care toate formaţiile o vor interpreta în spaţiul public.

 
 
 
Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Citeşte şi:

În ultima zi a festivalului, la amiază, muzicile militare au concertat în zone publice din Brăila iar seara au fost programate defilarea formaţiilor...

Comentarii