„Instruieşte-te astăzi, aşa cum vei lupta mâine!”

General de brigadă Ciolponea Constantin-Adrian

 Interviu acordat de generalul de brigadă Ciolponea Constantin-Adrian, din postura de locţiitor pentru Operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Forţelor Terestre

- 2017 se anunţă a fi un an revoluţionar în ceea ce priveşte procesul de instrucţie în cadrul Forţelor Terestre Române. Care sunt transformările majore, nu atât la nivel ideatic, cât faptic?

- Deviza instrucţiei, în cadrul Forţelor Terestre, pentru anul 2017 este „Instruieşte-te astăzi, aşa cum vei lupta mâine!”. Pentru a obţine acest deziderat, ne-am gândit la câteva priorităţi majore: implementarea unor standarde noi la nivel individual şi colectiv; creşterea şi modernizarea bazei materiale pentru instrucţie, iar aici menţionez Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre (CIL-FT) din Cincu; integrarea tuturor forţelor într-un mediu joint, multinaţional, pe timpul exerciţiilor majore planificate de către Armata României; şi ultima, dar nu cea din urmă, modernizarea echipamentelor de luptă, integrarea unor mijloace moderne de marcare şi de simulare a focului, pentru a realiza o cât mai mare apropiere faţă de realitatea câmpului de luptă.

În ceea ce ţine de CIL-FT Cincu, de curând a fost aprobată transformarea lui la nivel joint. Caracterul integrat va fi dat de extinderea platformelor de instrucţie, integrarea digitală a focului la nivel artilerie, tancuri şi aviaţie, într-o concepţie unitară, pe timpul exerciţiilor majore naţionale şi, mai ales, internaţionale. Aici sunt în derulare unele proiecte foarte interesante, în special proiecte administrative, ce urmăresc realizarea unei infrastructuri moderne, drumuri, platforme, poziţii de tragere, sectoare de foc pentru poligoane etc. De asemenea, se urmăreşte şi modernizarea bazei materiale pentru instrucţie, prin dezvoltarea poligoanelor automatizate de tragere telecomandate. Cincu dispune de un sistem virtual pe care doar ce l-a primit în urma colaborării cu partenerul american, EST 3000, ce permite instruirea militarilor pentru obţinerea unor performanţe remarcabile la tragerile cu armamentul de infanterie. Un alt element modern din CIL-FT este sistemul MILES, secondat de către cel de simulare, corelat cu senzorii de tip HITS ce se instalează pe platformele de tehnică naţionale, creând realitatea câmpului de luptă prin transmiterea, în centrul de comandă, a imaginii virtuale cu poziţia „forţelor albastre” angajate în exerciţiu sau a rezultatului acţiunilor acestora asupra forţelor opozante – OPFOR.

Tot acolo există şi un centru de simulare ce foloseşte sistemul modern JCAT 3.2, care asigură desfăşurarea unui Command Post Exercise (CPX), atât la nivel batalion, cât şi la nivel brigadă. Toate aceste elemente vor contribui la modernizarea bazei materiale pentru instrucţie, la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre.

Un alt proiect major îl constituie dezvoltarea poligonului pentru lupta urbană, ce va avea elemente moderne de infrastructură şi de instruire, cum ar fi poligonul automatizat radiotelecomandat sau simulatorul life-saver.

- În ce măsură sunt militarii, la nivel individual, dotaţi cu echipamentul necesar pentru a desfăşura instrucţia în cadrul acestui poligon pentru lupta urbană?

- Până în prezent, doar anumite unităţi, cum ar fi structurile pentru operaţii speciale sau echipele JTAC, HUMINT au echipamente performante ce permit aplicarea tehnicilor şi tacticilor într-un cadru modern privind lupta urbană, aşa cum este văzută de către specialiştii în domeniu. Mă refer aici la aparatură de vedere pe timp de noapte, aparatură de ochire instalată pe armamentul de infanterie, comunicaţii interne hand-held, la nivel de subunitate, căşti performante pe care se pot instala stroboscoape de localizare, căşti PELTOR pentru comunicaţii, ce permit amortizarea zgomotelor din câmpul de luptă şi transmiterea corectă a mesajelor în reţeaua radio. Acestea sunt doar o parte dintre echipamentele necesare pentru a avea o structură capabilă să implementeze un standard NATO, privind lupta urbană. Din nefericire, nu sunt replicate în toate subunităţile din forţele terestre. Am propus completarea unui pachet minimum la nivelul CIL-FT Cincu şi dotarea principalelor brigăzi ale forţelor terestre cu astfel de pachete de instrucţie. Mai mult, în Cincu putem desfăşura exerciţii de tip force on force cu ajutorul sistemului MILES, care transpune o tragere reală cu toate categoriile de armament, în mediul virtual, rezultatul fiind afişat pe display în punctul de comandă, dar nu dispunem de muniţii speciale de simulare, aşa-numitele "blue tips". Aceasta este o muniţie de manevră normală, care are în locul glonţului unul din plastic, cu vopsea albastră, ceea ce permite ca să fie folosită pentru executarea tragerii cu armamentul de infanterie, fără să rănească militarul opozant.

- Care este activitatea majoră de instrucţie pe care îşi va canaliza eforturile Statul Major al Forţelor Terestre în anul 2017?

-  În cadrul tuturor marilor unităţi şi unităţilor din forţele terestre, anul de instrucţie debutează cu implementarea unor standarde individuale şi colective noi. În ceea ce ţine de cele individuale, menţionez trei: cel la pregătire fizică, foarte clar, conform normelor în vigoare; încercăm să implementăm şi pista cu obstacole, dar din nefericire avem doar una singură de tip NATO, la Caracal. Consider că ar trebui să existe un standard sau o evaluare anuală a întregului personal din forţele terestre pe această pistă cu obstacole, foarte modernă din punct de vedere al verificării aptitudinilor motrice ale fiecărui militar. Alt standard pe care îl urmărim este livrarea unui pachet minimum privind procedeele şi tehnicile de autoapărare, la nivel individual. Avem un manual publicat în anul 2015; plutonierul-major Hoble Vasile, din cadrul Diviziei 4 Infanterie, este iniţiatorul acestui ghid. Este unul complet, foarte bine pus la punct; rămâne doar un singur element pentru a putea fi pus în practică, şi anume instructori pregătiţi în domeniul autoapărare, care să ajute la implementarea acestui manual. Alt standard vizează testarea tuturor militarilor din forţele terestre şi împărţirea lor pe trei categorii,  la disciplina instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie: calificaţi, experţi, şi de elită, în funcţie de punctajele obţinute. Standardul de navigaţie cuprinde testarea acestora într-un teren frământat, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, pe o distanţă de 10 km, pe parcursul căreia trebuie să identifice şase puncte (trei ziua şi trei noaptea), după azimut, având la dispoziţie o busolă şi un crochiu al hărţii.

La nivel tactic, în principiu, subunităţile se vor axa pe trei procedee de luptă principale: raid, ambuscadă, luptă urbană. În legătură cu ultima menţionată, în anul 2010 Statul Major al Forţelor Terestre a publicat un manual de luptă urbană – "F.T. 2.1", tradus şi adaptat după manualul american "US Army, FM 5.0 - Urban Operation". Acesta tratează foarte clar tactici şi tehnici de luptă, de la nivel pluton, până la batalion, şi chiar direcţiile operaţionale privind angajarea brigăzilor sau grupărilor de forţe în zone dens populate.

- Ce este diferit faţă de anii trecuţi şi de ce au fost necesare aceste schimbări vis-a-vis de modul în care se instruiesc militarii şi unităţile din cadrul forţelor terestre?

-  Dacă privim puţin în jurul nostru la ceea ce se întâmplă pe plan mondial, fie că discutăm despre Ucraina de Est sau despre Siria, putem cu uşurinţă observa faptul că majoritatea conflictelor se desfăşoară într-o zonă urbană, cu un număr mare de locuitori, în care delimitarea dintre populaţia civilă şi insurgenţi, militanţi este confuză, iar mediul de luptă este unul complex. Forţele NATO sunt foarte bine instruite în zone deschise de teren, unde execută foc integrat cu artileria şi tancurile, dar mai puţin când vine vorba despre lupta în mediul urban. De aceea, procesul de pregătire în acest domeniu se constituie drept obiectiv prioritar de instruire, trasat şi de către conducerea Statului Major General.

În prima parte a acestui an, toate unităţile vor parcurge un proces de instrucţie gradual (STX, FTX, MAPEX), astfel încât, la momentul dislocării în poligoanele majore unde urmează să se desfăşoare exerciţiul „Saber Guardian 2017”, în vară, să îndeplinească toate criteriile impuse de interoperabilitatea cu forţele NATO. Urmărim angajarea la nivel joint, multinaţional a celor mai importante unităţi din cadrul forţelor terestre, discutăm despre brigăzile mecanizate şi forţele de sprijin aferente. Estimăm participarea a peste 10.000 de militari şi a unei cantităţi impresionante de tehnică modernă, inclusiv tancuri M1 A2 „Abrams”, elicoptere „Black Hawk”, „Chinook”, „Apache”, avioane de vânătoare F15 şi F16, dar şi echipamente naţionale alături de acestea ale SUA, cum ar fi tancuri TR 85 1M, „Piranha III”, elicoptere ”Socat”, rachete antitanc „Spike”, UAV-uri de tip „Raven” etc.

Majoritatea unităţilor subordonate celor două divizii vor fi implicate în „Saber Guardian 17”. Mai mult, alături de forţele terestre vor participa subunităţi din cadrul forţelor aeriene, al forţelor navale, Operaţii speciale, Operaţii psihologice, JTAC, echipe CIMIC, echipe medicale etc.

-  Ce testează, ce vor să demonstreze Forţele Terestre Române în cadrul acestui exerciţiu?

-  Sunt stabilite mai multe linii directoare ce urmăresc testarea unor teorii şi a unor echipamente, cum ar fi capacitatea marilor unităţi de a se disloca rapid în zona de operaţii ordonată, executarea focului integrat, digital cu artileria, tancurile şi aviaţia; implementarea conducerii focului de către specialiştii JTAC (Joint Terminal Attack Controller). De asemenea, vom testa şi armamentul antitanc. Vom acorda o mare atenţie senzorilor ISR (Intelligence Surveillance Reconaissance) şi culegerii de informaţii şi date din câmpul tactic operativ, utilizând şi UAV-uri care să asigure fluxul de informaţii către elementele de luptă. Totodată, se va verifica şi capacitatea Brigăzii 10 Geniu de a asigura traversarea unui obstacol major, organizat pe unul dintre braţele Dunării, în zona Feteşti-Borcea, sub focul inamicului.

Principalele zone în care se vor desfăşura acţiunile în cadrul SG 17 vor fi: Câmpia Turzii, Cincu, poligoanele din zona de vest (Dud-Tauţ, Bogata), dar şi cele din est (Smârdan, Babadag, Mihail Kogălniceanu, Feteşti). Fiecare unitate implicată va avea un obiectiv specific de instruire, va  urmări integrarea forţelor NATO din locaţia respectivă, sprijinirea şi susţinerea acestora pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, precum şi testarea unor procedee sau tehnici de comunicaţii şi de compatibilitate între sistemele noastre şi cele ale Alianţei.

- Nu se poate construi nimic durabil dacă nu există o fundaţie solidă. În ceea ce îi priveşte pe militarii noştri, aceasta se aşează în cadrul şcolilor militare, fie că sunt ele academii, şcoli de maiştri şi subofiţeri sau de aplicaţii. Cum se încearcă updatarea sistemului militar de învăţământ la nevoile din unităţile în care ajung absolvenţii?

- Pe linie de învăţământ, s-a observat faptul că în curriculum este necesară introducerea unui număr mai mare de ore cu specific militar. Zona practic-aplicativă militară este mai slab reprezentată în aceste planuri de învăţământ, şi tocmai de aceea este nevoie de un transfer, de o înclinare a balanţei către ceea ce învaţă studenţii, elevii şi cursanţii noştri la nivel teoretic, şi ceea ce trebuie să ştie despre echipamentele militare actuale sau viitoare din dotarea NATO. Proiectele de cercetare şi studiu vor viza modul în care se realizează modernizarea şi integrarea în sistemul nostru de armament a diferitelor componente, elemente moderne şi metode sau tactici de angajare a acestora în luptă. Aici avem de lucru. Un prim pas pe care l-am făcut este că studenţii, elevii şi cursanţii din cadrul unor instituţii de învăţământ vor participa la exerciţiile majore ale forţelor terestre, pe diferite funcţii: observatori direcţi, operatori sistem simulare JTAC 3.2 sau OPFOR. Participând în cadrul acestor structuri, vor interacţiona direct cu militarii din unităţile operative, văzând astfel cum se desfăşoară acţiunile la nivel tactic şi vor ajunge să cunoască mai repede caracteristicile echipamentelor, sistemelor actuale şi modul de întrebuinţare.

Tot la acest capitol, menţionez un proiect pe care îl avem în derulare, şi anume reorganizarea structurală a Academiei Forţelor Terestre, prin înfiinţarea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative şi redenumirea Facultăţii de Management militar în Facultatea de Management al sistemelor tehnice militare, proiectând, totodată, programul de studii universitare de licenţă Contabilitate şi informatică, în domeniul de Studii Contabilitate, iar pe cel de Inginerie şi management, în domeniul Comunicaţii militare în inginerie şi management.

- Vă rog să ne vorbiţi puţin despre ce face Statul Major al Forţelor Terestre pentru a dezvolta şi moderniza instrucţia, la nivelul forţelor terestre.

- Avem în derulare un proiect intitulat „Instructorii, la nivel batalion”. Acesta vrea să cuprindă identificarea celor mai experimentaţi subofiţeri din cadrul unui batalion, nominalizarea acestora drept instructori seniori, în diferite specialităţi, cum ar fi: instrucţia tactică, a tragerii, de specialitate şi pregătire fizică, inclusiv autoapărarea. Având şi acest corp de elită, integrat în comandamentul unităţii, se poate realiza o modernizare a instrucţiei. Ne dorim, de asemenea, crearea unei arhive, a unei baze teoretice, care să cuprindă toate documentele necesare, chiar şi în format video, pentru a completa astfel necesitatea creării unui sistem de referinţă, la nivelul forţelor terestre. Astfel, tinerilor comandanţi le va fi mai uşor să organizeze o şedinţă de tragere sau un exerciţiu tactic şi vor beneficia pe tot parcursul etapei de planificare şi execuţie de experienţa şi pregătirea corpului de instructori.

- Discutăm şi despre un eventual cross training?

- Am promovat această idee, de a valorifica experienţa specialiştilor, indiferent de unitatea unde sunt încadraţi, care să se poată adresa simultan mai multor categorii de audienţe. Aceşti specialişti care să asigure instruirea de tip cross training pot proveni din rândurile detaşamentelor care se întorc din teatrele de operaţii, al contingentelor ce participă în poligoanele europene, cum ar fi Grafenwoehr şi Hohenfels, din cadrul grupurilor EOD, specializate în lupta C-IED, din rândul operatorilor JTAC, specializaţi în cooperarea cu forţele aeriene sau chiar cel al Forţelor pentru Operaţii Speciale ce pot aborda domenii, cum ar fi: lupta urbană, tragerile de tip reflex, CQB (Close Quarters Battle Combats), CQC (Close Quarters Combats) etc. Aceste elemente, alături de expertiza detaşamentelor americane, ce sunt planificate drept Military Training Teams, pot acoperi o gamă variată de misiuni şi obiective de instrucţie. 

- Statul Major al Forţelor Terestre şi-a propus obiective noi, inovatoare, diferite faţă de cele cu care am fost obişnuiţi. Ce credeţi că se va materializa până la finalul anului de instrucţie 2017? Ce speraţi să spuneţi la finalul lui 2017, când veţi face o retrospectivă a acestuia?

- În anii trecuţi, am constatat o supraîncărcare a procesului de instrucţie prin planificarea unui număr mare de activităţi, care nu permiteau integrarea lecţiilor învăţate, corectarea deficienţelor de instruire sau resetarea instrucţiei. În 2017, urmărim creşterea calităţii în detrimentul cantităţii, asigurarea unui mediu complex şi real de instruire, să provocăm militarii să rezolve probleme complexe în câmpul tactic, precum şi crearea unui spirit de competiţie între aceştia. Ne dorim să facem posibil acest lucru prin concentrarea mai multor unităţi pe un singur aliniament major. Beneficiază, astfel, de infrastructura creată pentru un exerciţiu multinaţional, de aportul, la capitolul resurse, al partenerilor NATO, de sprijinul aviaţiei, chiar al marinei sau al celorlalte elemente de sprijin, ce întregesc spaţiul de luptă.

În fiecare an s-a perpetuat derularea aceluiaşi ciclu de instrucţie, de la A la Z. În cele mai multe cazuri, batalionul sau brigada trebuie să identifice minusurile şi să înceapă anul de instrucţie fără a relua primele şedinţe de instruire, pierzând şi timp, şi energie, cu ceva care este deja cunoscut. De aceea, standardele iniţiale vor ajuta la validarea unor militari sau unităţi privind pregătirea lor pentru exerciţiile majore. În funcţie de specificul unităţii, fiecare batalion, respectiv brigadă îşi reconfigurează programa de instrucţie, astfel încât să răspundă nevoilor identificate, urmând ca la nivel joint să urmărească integrarea elementelor de forţe convenţionale terestre, alături de celelalte categorii de forţe şi elemente de sprijin necesare ducerii acţiunilor într-un câmp de luptă modern.

Am convingerea că, prin perseverenţă, se va reuşi implementarea unor idei inovatoare, reieşite din precizările şefului Statului Major General, care, transpuse în practică, să ducă la modernizarea şi eficientizarea procesului de instrucţie.

 

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole

Subofiţer şi preot într-o singură inimă
Subofiţer şi preot într-o singură inimă
Publicat pe: 15.05.2017
Afişări: 202
Ceremonia de premiere a femeilor curajoase din România
Femei curajoase
Publicat pe: 12.05.2017
Afişări: 94

„Omul Anului” la Statul Major al Forţelor Terestre
Publicat pe: 10.05.2017
Afişări: 106
Lotul lărgit al Invictus Team Romania, cu o parte dintre antrenori şi susţinători
„Invictus Games” – un nou episod
Publicat pe: 08.03.2017
Afişări: 1,121
Handbaliştii cantemirişti continuă drumul performanţei
Handbaliştii cantemirişti continuă drumul performanţei
Publicat pe: 03.03.2017
Afişări: 273
Q.S.A.
Q.S.A.*
Publicat pe: 17.02.2017
Afişări: 266

Citeşte şi:

Comandantul de grupă explică situaţia tactică
Publicat pe 15.02.2015
În perioada 3-12 februarie, în poligonul de instrucţie "Olteniţa" al Batalionului 2 Infanterie "Călugăreni" s-au desfăşurat exerciţiile de tip STX şi...

Comentarii