Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Deşi restrâns perimetral la zona repartizată campului românesc, nivelul mişcărilor în poligonul „Hungarian Defence Forces Bakony Combat Training Center” din Ungaria a crescut semnificativ odată cu instalarea, în data de 4 iulie, a primilor 50 de militari arădeni din detaşamentul „Brave Warrior-17” al Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”.

Restul de o sută de militari din detaşament este aşteptat să ajungă în zona destinată pregătirii pentru luptă în data de 6 iulie.

Potrivit planificării, ziua de 5 iulie a avut un caracter administrativ, infanteriştii ocupându-se cu instalarea corturilor de comandament şi amenajarea punctului de comandă de companie, iar nucleul de stat major al batalionului participând, de-a lungul întregii zile, la recunoaşteri în teren şi la şedinţe şi întâlniri de planificare operaţională şi logistică a exerciţiului.

În situaţia instalării unei tabere proprii într-o bază militară dintr-o nouă zonă de operaţii este necesar concursul gazdelor – fie al naţiunii în care este dispusă baza, fie al eşalonului de comandă al bazei, fie sprijinul combinat al celor două entităţi. Evident, relaţia funcţionează pe două direcţii: prima, cea a înţelegerilor între părţi şi stabilirii modalităţilor de colaborare, care revine nivelurilor de comandă şi state majore; şi cea de-a doua, a realizării concrete, a colaborării directe la nivel de execuţie a militarilor. În acest sens, suportul camarazilor unguri din cadrul „Hungarian Defence Forces Bakony Combat Training Center”, prompt şi colegial, a făcut ca instalarea campului românesc să se realizeze în parametrii stabiliţi în conferinţele de planificare anterioare. De remarcat, în relaţia stabilită la nivel de executanţi, a fost limba folosită în comunicarea dintre infanteriştii români şi logisticienii unguri, care, de această dată, nu a fost limba engleză. Aşadar, comunicarea nu a mai fost „mediată” de o limbă străină pentru ambele structuri, ci s-a făcut direct, în ungureşte. Între infanteriştii arădeni se găsesc mai mulţi vorbitori de limbă maghiară, unii fiind etnici unguri, alţii fiind etnici români care vorbesc şi limba maghiară. Caporalul Zoran Lantoş a fost unul dintre militarii români care au asigurat comunicarea, nemailăsând să crească îndoiala între vorbitori că ar mai fi rămas ceva de rediscutat sau de înţeles. De altfel, într-una dintre zilele anterioare, la masă, o doamnă militar a ţării-gazdă a împărţit cu generozitate bineţe camarazilor români, folosind o curată limbă română, cu uşor accent ardelenesc.

Executarea recunoaşterilor în zona poligonului de către ofiţerii din statul major a fost una dintre activităţile importante ale zilei, având în vedere necesitatea de a cunoaşte în amănunt terenul, înainte de trecerea la stabilirea poziţiilor defensive ale subunităţii. De asemenea, amenajarea zonei de lucru în spaţiul destinat ofiţerilor de legătură români din Centrul de Operaţii Tactice, nivel brigadă, care funcţionează pentru exerciţiul „Brave Warrior-17”, a constituit un alt reper al perioadei administrative curente.

Locotenent-colonelul Ştefan-Claudiu Topor, comandantul Batalionului 191 Infanterie, la ultimul briefing al zilei, desfăşurat în cadrul detaşamentului românesc, pentru programul de a doua zi, a ordonat subordonaţilor finalizarea recunoaşterilor, inclusiv cu participarea militarilor până la nivel comandanţi de grupe, şi relaţionarea cu partenerii americani, astfel încât să le fie întru totul înţeles stilul de lucru şi procedurile de raportare. Structura militară multinaţională care integrează compania românească trebuie, potrivit aşteptărilor comandantului, să funcţioneze fără sincope şi pe verticală, cu partenerul american, nu doar pe orizontală, în cadru naţional.