Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Exerciţiul de repetare a misiunii (Mission Rehearsal Exercise - MRE KFOR-23) s-a desfăşurat la Centrul de pregătire de la Hohenfels, Germania, în perioada 19 iunie - 10 iulie şi a cuprins o etapă de simulare şi una de exerciţiu propriu-zis în teren, cu trupe.

În prima parte, militarii români au executat pregătirea specifică prin anumite exerciţii de rezolvare a diferitelor acţiuni şi identificarea pentru acestea a procedurilor de urmat. Astfel, au fost exersate activităţi de patrulare şi posturi de observare pe ABL-Administrative Boundary Line (linia de frontieră administrativă dintre Kosovo şi Serbia), cu scopul de a observa şi monitoriza activitatea la frontieră, precum şi pentru intervenţia alături de structurile de poliţie din zonă, în cazul identificării unor activităţi ilegale. Au fost simulate cu această ocazie paşii de urmat la intervenţii în cazul apariţiei unor grupuri ce transportă armament, droguri sau alte mărfuri interzise şi este urmărită mai ales colaborarea cu structurile de poliţie kosovară, respectiv europeană (EULEX), în oprirea şi reţinerea persoanelor certate cu legea. Aceste acţiuni sunt atributul structurilor din cadrul Batalionului 26 Cercetare-Supraveghere Montană „Avram Iancu” din Brad, şi ale Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere „Banat”.

Locotenentul Eugen Nistor participă la exerciţii de pregătire la Hohenfels de mai mulţi ani: „Fac parte din Batalionul 26 Cercetare-Supraveghere Montană <Avram Iancu> din Brad. Cel mai important aspect este că venim în fiecare an să participăm aici, la Hohenfels, la antrenamentele în comun cu celelalte naţiuni partenere în cadrul KFOR, pentru a sincroniza exerciţiile şi procedurile pe care la avem, iar pregătirea să fie similară pentru toţi. În ultimele zile am avut exerciţii tactice în teren, cu trupe. Primul antrenament a constat în executarea de patrule sincronizate pe ABL, executate în comun cu poliţia locală, iar ulterior am instalat puncte de observare tot pe linia de frontieră administrativă dintre Kosovo şi Serbia, sub acoperire, pentru a asigura un mediu securizat şi libertate de mişcare în cadrul ariei noastre de responsabilitate. Astăzi am executat o misiune mai complexă, la nivel companie, pentru asigurarea libertăţii de mişcare pe o rută de comunicaţii implicând şi poliţia militară, pentru a controla mulţimea care riposta. Asta a însemnat punerea în aplicare a cunoştinţelor dobândite anterior, precum şi cele pe care le dobândim la fiecare participare la exerciţiul de repetare a misiunii aici, în Hohenfels; o bună oportunitate de a arăta ce putem şi ce suntem capabili să facem”.

În cazul escaladării situaţiei şi a apariţiei unui grup mare de persoane recalcitrante care blochează o cale de comunicaţie şi manifestează pentru restabilirea ordinii, este nevoie de intervenţia structurilor special pregătite pentru aceste misiuni; respectiv în cazul detaşamentului românesc, plutonul de poliţie militară.

Pentru sublocotentul Dragoş Zidaru, aceasta este prima participare la un astfel de antrenament aici, la Hohenfels: „Sunt comandant pluton poliţie militară şi este o onoare pentru mine să fiu pentru prima oară în baza de instruire de la Hohenfels. Astăzi forţele proprii s-au constituit într-o forţă de reacţie rapidă şi am primit misiunea de a asigura libertatea de mişcare pe o rută de comunicaţii. Principala noastă sarcină a fost de a dispersa mulţimea şi de a înlătura baricada construită de aceştia. Pentru a ne îndeplini misiunea am folosit tactici, tehnici şi proceduri specifice de control a mulţimii. Din fericire, nu s-a ajuns la o escaladare a conflictului şi nici la violenţe. În urma negocierilor am reuşit să calmăm mulţimea şi să o dispersăm, însă, ca la orice activitate de instruire, am făcut mai multe repetări cu un grad de dificultate din ce în ce mai mare, ajungând ca la ultima trecere să avem nevoie de tanc pentru a înlătura baricada şi a dispersa mulţimea, care era mult mai agresivă.

Majoritatea militarilor din plutonul poliţie militară nu sunt la prima participare, însă am reuşit să-i integrăm şi pe cei care sunt pentru prima dată aici, inclusiv eu; am creat o coeziune şi ne dorim să îndeplinim misiunea în parametri optimi. Pot spune că activitatea a decurs foarte bine şi ne-am atins obiectivele. Este adevărat că suntem structură de rezervă, dar totdeauna e bine să fii pregătit chiar şi pentru neprevăzut, când ajungi din rezervă forţă principală, iar noi trebuie să ne pregătim pentru acest lucru”.

Pe toată durata antrenamentului de la Hohenfels, subunităţile româneşti au fost însoţite de OC (observatori-controlori), militari cu experienţă care au supravegheat modul de efectuare a fiecărei etape în parte, urmărind ca toate procedurile să fie executate conform standardelor.

Maiorul Cristian David este unul dintre militarii cu experienţă, prezent la Hohenfels ca observator-controlor: „Îmi desfăşor activitatea în cadrul Batalionului 26 Cercetare-Supraveghere Montană <Avram Iancu>, iar aici sunt şeful echipei de observatori-controlori. Alături de ceilalţi patru colegi, am defăşurat activităţile legate de verificarea structurii româneşti pe timpul executării pregătirii. Observator-controlorul trebuie să urmărească dacă toate tehnicile, tacticile şi procedurile care sunt alocate subunităţii sunt respectate. Asta ne obligă ca, în primul rând, să cunoaştem condiţiile legale în care se desfăşoară misiunea, să cunoaştem toate tehnicile care trebuie adaptate în teren pentru îndeplinirea obiectivului fiecărui antrenament, iar în cazul în care există abateri de la aceste reguli, suntem obligaţi să intervenim pentru a repune totul în ordine.

Din 2011 de când am participat pentru prima dată la exerciţiu aici, atunci ca membru al companiei, lucrurile au suferit anumite schimbări, atât la structura companiei, cât şi în ceea ce priveşte misiunile. Au fost adăugate plutonul de poliţie militară şi un pluton de cercetare, iar misiunile au fost lărgite ca spectru, datorită dublei destinaţii pentru teatrul de operaţii din Kosovo şi pentru Bosnia-Herţegovina.

Este foarte important pentru militarii companiei să participe la fiecare rotaţie la antrenament aici, deoarece tot timpul apar modificări în ceea ce priveşte modul în care se acţionează în teatrul de operaţii; situaţia se adaptează în funcţie de cum reacţionează populaţia locală şi de percepţia acesteia asupra prezenţei trupelor KFOR.

Ca de fiecare dată, militarii noştri au arătat că sunt profesionişti, au înţeles care este misiunea şi rolul lor în această structură, iar opinia mea este că dacă va fi cazul să fim solicitaţi pentru a participa în cele două teatre de operaţii, ne vom descurca cu succes”.

Dacă până acum etapele de pregătire s-au desfăşurat separat, în ultima săptămână la Hohenfels, militarii români au participat la exerciţiul integrat alături de militarii din celelalte naţiuni, parte a KFOR. Bazat pe un scenariu fictiv, ce a pus trupele în situaţii similare cu cele pe care le pot întâlni în teatrul de operaţii din Balcani, acest exerciţiu s-a desfăşurat pe o perioadă de câteva zile şi a testat modul de reacţie a militarilor, cooperarea între militari, sau chiar între structuri similare din armate diferite.

La această rotaţie, comandantul companiei a fost căpitanul Călin Todeci, ofiţer cu experienţa unei misiuni executate în Kosovo şi care a mai participat la exerciţiu ca şi comandant de pluton: „Această rotaţie a însemnat în primul rând oportunitatea îmbunătăţirii metodelor, tehnicilor şi procedurilor pe care le exersăm în ţară şi, în acelaşi timp, confirmarea că putem să ne ridicăm la un bun nivel de interoperabilitate.

Militarii români au fost instruiţi să facă faţă cu succes unui spectru larg de misiuni, începând cu posturi de observare şi patrule sincronizate în aria de responsabilitate, până la misiuni sincronizate cu parteneri în scopul restaurării climatului de siguranţă din localităţi. Obiectivele au fost atinse, am identificat punctele mai puţin forte pe care ar trebui să punem accentul la întoarcerea în ţară, dar eu personal sunt mulţumit de nivelul de pregătire atins, cu toate că la această rotaţie am avut foarte mulţi tineri care nu au mai participat la acest gen de pregătiri până acum şi care s-au integrat cu succes, au contribuit la întărirea şi păstrarea coeziunii subunităţii din care fac parte, având o relaţie bună atât cu camarazii lor, cât şi cu partenerii străini.

Chiar dacă pentru unii poate părea o rutină, participarea la fiecare rotaţie la acest gen de exerciţii ne reaminteşte că nu suntem perfecţi, ne face conştienţi de nivelul de pregătire atins şi ajută la menţinerea lui şi la perfecţionarea noastră. Antrenamentele cu militarii din alte ţări, nu doar cu partenerul american, au o importanţă majoră, dacă vrem să constituim un parteneriat omogen şi dincolo de tacticile şi procedurile comune să depăşim barierele lingvistice şi culturale, cu scopul de a facilita interoperabilitatea.

Timpul foarte scurt de răspuns în cazul unor situaţii de criză este cheia succesului unei operaţiuni, iar aceasta nu se poate realiza decât prin nenumărate repetiţii şi exerciţii executate în comun”.

Scopul tuturor este pregătirea la un nivel cât mai ridicat în vederea desfăşurării unei misiuni de succes în teatrul de operaţii Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, iar militarii români au dovedit şi de această dată că au capacitatea de a face faţă oricăror provocări pe care le-au pus în practică organizatorii exerciţiului.