Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

În poligonul Smârdan s-a desfăşurat miercuri, 26 august, una din fazele exerciţiului multinaţional "Swift Response 15", la care au participat militari din trupele aeropurtate din Italia, Spania şi SUA, alături de 60 de infanterişti din Batalionul 300 Infanterie Mecanizată "Sfântul Andrei".

Exerciţiul multinaţional "Swift Response 15" este condus de forţele terestre ale SUA, se desfăşoară concomitent în patru ţări europene (Bulgaria, Germania, Italia şi România), în perioada 17 august-13 septembrie, la el participând aproximativ 4.800 de militari din 11 ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Prezent în poligonul Smârdan, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, aprecia: "Exerciţiul «Răspuns rapid 15» este unul dintre cele mai mari exerciţii cu trupe aeropurtate de după încheierea Războiului Rece, pe timpul căruia vor fi paraşutaţi concomitent un număr de peste 4.800 de militari în diferite locuri din Bulgaria, Germania şi România. Aici, în poligonul Smârdan, vor fi paraşutaţi, din şase aeronave, peste 200 de militari din Statele Unite, Spania şi Italia. De la Batalionul 300 Infanterie Mecanizată din Galaţi participă aproximativ 60 de militari, care materializează în teren acţiunile adversarului". Ministrul apărării naţionale a precizat că exerciţii militare vor mai fi organizate şi pe viitor, un exerciţiu de o mai mare amploare urmând a se desfăşura tot în poligonul Smârdan, în luna septembrie. "Este un exerciţiu care vizează apărarea Dobrogei şi în care sunt angrenaţi militari din toate categoriile de forţe: terestre, aeriene şi navale. Aceste exerciţii contribuie la pregătirea şi instruirea militarilor noştri împreună cu cei din ţările NATO, iar acest lucru este posibil datorită faptului că, în acest an, armata beneficiază de un buget mai mare".

Scenariul după care se desfăşoară exerciţiul prevede ca paraşutiştii, după desantare şi în urma regrupării, să ocupe un obiectiv al adversarului şi să-l securizeze pentru a fi folosit de către forţele proprii în ducerea acţiunilor militare ulterioare. Plutonierul Vin Stevens, din armata SUA, a prezentat presei câteva din detaliile scenariului. Planul iniţial de acţiune a fost stabilit înainte de executarea paraşutării, însă, în funcţie de situaţia din teren şi de acţiunile OPFOR (OPFOR – militarii care materializează inamicul), acesta va fi adaptat de către comandanţi, astfel încât să-şi îndeplinească misiunea primită. Pentru aceasta, ei vor "curăţa" zona de paraşutare şi pe cea din apropierea obiectivului inamic. Clădirile sunt considerate elemente-cheie care, după cucerirea obiectivului, urmează să fie folosite de către forţele proprii. Timpul în care paraşutiştii trebuie să-şi îndeplinească misiunea este de patru ore, după care organizează apărarea obiectivului până la sosirea forţelor proprii.

Eventualele accidente care se pot produce pe timpul paraşutării sunt rezolvate de către paramedicii aflaţi la fiecare subunitate, iar la cazurile mai grave intervine o echipă medicală, care se paraşutează odată cu desantul, ce are posibilitatea să facă intervenţii chirurgicale de urgenţă şi să stabilizeze rănitul până când evacuarea lui este posibilă.

"Război liber"

Rolul celor 60 de infanterişti gălăţeni în acest exerciţiu este acela de a asigura OPFOR, adică de a materializa inamicul pentru trupele aeropurtate care desantează în poligonul Smârdan. Misiunea lor este de a destabiliza punctul de comandă al paraşutiştilor şi de a-i hărţui, pentru a-i împiedica să cucerească obiectivul. Locţiitorul comandantului Batalionului 300 Infanterie Mecanizată, locotenent-colonelul Florin Agavriloaei, a precizat că exerciţiul se desfăşoară în modul "război liber", adică forţele albastre (BLUEFOR – militarii care materializează trupele proprii) şi OPFOR desfăşoară acţiunile militare după propriile planuri, fiecare dintre ele căutând să-şi îndeplinească misiunea. "În obiectivul pe care partenerii din coaliţie doresc să-l securizeze se găseşte un nod de comunicaţii apărat de către două plutoane de infanterie uşoară, în poziţii întărite. Din punct de vedere tactic, acest obiectiv poate fi cucerit de către o companie de infanterie după o luptă de cel puţin 6-7 ore. Dată fiind valoarea forţelor care s-au paraşutat – aproximativ două companii de infanterie – forţele OPFOR vor acţiona cu un pluton de infanterie în acţiuni de tip raid, pentru a le captura punctul de comandă şi a le destructura conducerea trupelor. Pentru aceasta, avem două echipe dotate cu mitraliere de companie, care-i vor hărţui pe paraşutişti pe timpul cât se organizează pe subunităţi, urmând să-i atragă către obiectivul întărit. BLUEFOR vor încerca să facă o  manevră pentru a încercui şi cuceri obiectivul, moment în care OPFOR va interveni cu al doilea pluton de infanterie pentru a captura punctul de comandă."

Plutonierul Valentin Nichifor este comandantul uneia dintre grupele care, pe timpul exerciţiului, execută acţiunile de hărţuire ale BLUEFOR: "Misiunea este de a hărţui trupele BLUEFOR şi de a le interzice cucerirea obiectivului pe care noi îl apărăm. Grupa pe care o comand a primit misiunea ca, după desantul paraşutiştilor, să identificăm locul în care îşi organizează punctul de comandă şi să executăm foc asupra acestuia. Deci, vom angaja cu foc «trupele albastre» şi vom respinge un eventual contraatac al acestora, în cazul în care se vor reorganiza după ce noi le vom fi atacat punctul de comandă. Dacă acţiunile noastre vor avea scucces, vom duce lupta în continuare, iar dacă nu, ne vom retrage în poziţiile de rezervă".

Locotenentul Iulian Dumitraşcu este comandantul unuia dintre plutoanele de infanterie care participă la "Swift Response 15". Nu este la primul exerciţiu de acest gen la care ia parte, deci, în ciuda gradului şi vârstei mici, a adunat experienţă: "Am mai participat la exerciţii cu trupe aeropurtate, însă diferenţa este că acum materializăm trupele inamice, în timp ce anterior am acţionat în cadrul BLUEFOR. Din punctul meu de vedere, nu există nicio diferenţă între cele două ipostaze, deoarece în fiecare caz ai o misiune pe care trebuie să ţi-o îndeplineşti. În plus, de fiecare parte se pot identifica şi îmbunătăţi o serie de deprinderi şi acţiuni în câmpul tactic, pentru că vedem care sunt greşelile făcute de adversar şi care sunt greşelile noastre. Este, dacă vreţi, ca un fel de lecţii învăţate". Împreună cu subunitatea pe care o comandă, locotenentul Dumitraşcu a participat la exerciţiul "Combined Resolve II" şi CALFEX-ul care a urmat acestuia în primăvara anului 2014 la Hohenfels, iar în ţară, la toate exerciţiile multinaţionale care s-au desfăşurat în poligonul Smârdan: "Danube Express 14", "Platinum Lynx" şi "Saber Junction", faza "Early Entry" desfăşurat în primăvara acestui an.

O demonstraţie a nivelului de interoperabilitate între armatele NATO

Comandantul grupării operative întrunite, care este şi comandantul Corpului XVIII Aeropurtat american, generalul-locotenent Stephen J. Townsend, s-a paraşutat împreună cu cei 200 de militari. La câteva minute după ce a ajuns la sol, generalul Townsend a declarat presei: "Acest exerciţiu are două scopuri. Primul este acela de a ne îmbunătăţi pregătirea, de «a ne ascuţi cuţitele», pentru că forţele armate NATO sunt ca un cuţit, iar noi îi vom ascuţi tăişul. Al doilea obiectiv al exerciţiului este de a demonstra capabilităţile pe care le avem – din punctul de vedere al NATO, al aliaţilor şi prietenilor din Europa – împotriva eventualilor adversari, indiferent cine sunt aceştia". La organizarea unui exerciţiu la nivel NATO se fac solicitări pentru ţările care doresc să participe, iar la "Swift Response 15" au răspuns pozitiv 11 ţări, România fiind una dintre ţările care s-a oferit să fie naţiune-gazdă. "România s-a dovedit a fi un partener puternic în războiul contraterorismului pe care l-am dus împreună în Afganistan. Este un partener de încredere atât în relaţiile cu NATO, cât şi cu Statele Unite" - a apreciat generalul Townsend, adăugând că militarii români pe care dumnealui i-a întâlnit în Afganistan s-au dovedit a fi foarte bine pregătiţi şi buni luptători.

În poligonul Smârdan a fost şi şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior Dumitru Scarlat. Dumnealui a apreciat faptul că generalul Ben Hodges, comandantul Forţelor Terestre Americane din Europa, a fost de acord să fie inclus şi poligonul din Smârdan în cadrul exerciţiului "Swift Response 15". "Noi avem, în forţele terestre, trei poligoane importante: Cincu, Smârdan şi Babadag. În cadrul exerciţiului pe care l-aţi urmărit astăzi aţi putut vedea, cu claritate, nivelul de interoperabilitate dintre forţele terestre din România, Statele Unite, Italia şi Spania. Pentru noi, ca ostaşi, activitatea de astăzi este foarte importantă deoarece demonstrăm că suntem pregătiţi, cunoaştem foarte bine procedurile NATO şi le aplicăm în câmpul tactic. Acesta este locul unde se vede foarte bine interoperabilitatea. În plus, noi participăm la foarte multe exerciţii şi în comandamente, iar anul acesta, mai mult ca oricând, am primit un buget mai mare, am putut desfăşura mult mai multe exerciţii şi mai avem planificate încă multe altele până la sfârşitul anului".

Contingentul care s-a antrenat în poligonul Smârdan a inclus militari italieni din Regimentul 187 Infanterie Aeropurtată, militari spanioli din Brigada 6 Aeropurtată, militari americani din Corpul XVIII Aeropurtat – Brigada 1 Luptă a Diviziei 82 Aeropurtate şi din Batalionul 1 al Regimentului 75 Rangeri. Aceştia au interacţionat, la sol, cu militari din Batalionul 300 Infanterie Mecanizată "Sfântul Andrei".