Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

La 12 ianuarie a început noul an de instrucţie în unităţile militare din forţele terestre. Dacă în articolele precedente ne-am axat mai mult pe partea de pregătire efectivă a militarilor noştri, prezentând activităţile pe care le desfăşoară în poligoanele de instrucţie, de data aceasta dorim să vă supunem atenţiei partea conceptuală a pregătirii militarilor din forţele terestre, motiv pentru care l-am rugat pe şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior dr. Dumitru Scarlat, să ne răspundă la câteva întrebări.

— Domnule general, înainte de a prezenta concepţia în care se va executa instrucţia în unităţile noastre, vă rugăm să ne prezentaţi normativele care stau la baza întocmirii documentelor după care se desfăşoară instrucţia militarilor din forţele terestre.

— Sunt două categorii mari de reglementări care guvernează instrucţia militarilor din forţele terestre: cele emise de structurile responsabile la nivel NATO (fiind parte a alianţei, participăm împreună cu militari din alte armate la diferite misiuni, de aceea instrucţia trebuie să se ghideze după reguli comune) şi reglementările naţionale generale, la care se adaugă obiectivele pe care ni le-am propus în planificarea şi organizarea instrucţiei şi exerciţiilor.

În ceea ce priveşte reglementările NATO, instrucţia se desfăşoară respectând liniile directoare pe termen lung şi mediu în domeniul instrucţiei şi exerciţiilor în cadrul alianţei, care sunt stabilite prin documentele de implementare a concepţiei "Connected Forces Initiative", prin politica în domeniu stabilită prin directiva MC 0458/3, precum şi în baza angajamentelor naţionale asumate. Spre exemplu, în privinţa liniilor directoare pe termen mediu şi lung, se înscrie pregătirea a patru poligoane pentru a fi puse la dispoziţie în vederea executării activităţilor de instrucţie şi a exerciţiilor NATO, utilizarea scenariilor de apărare colectivă în cadrul exerciţiilor naţionale, precum şi capitalizarea lecţiilor învăţate din participarea la activităţi de instrucţie şi exerciţii NATO, în vederea îmbunătăţirii cadrului normativ specific existent la nivel naţional. Acestea ar fi câteva dintre cerinţele cuprinse în liniile directoare.

În privinţa reglementărilor generale naţionale, trebuie specificat că exerciţiile se vor desfăşura după un scenariu comun, elaborat de către Componenta operaţională terestră, armonizat în scopul realizării instruirii întrunite, iar acest scenariu va fi trimis şi celorlalte categorii de forţe armate cu care se va coopera în cadrul exerciţiilor. De asemenea, structurile din forţele terestre puse la dispoziţia NATO aflate în proces de operaţionalizare şi cele operaţionalizate vor exersa şi misiuni specifice operaţiilor multinaţionale de tip coaliţie, aşa cum se cere prin liniile directoare pe termen mediu şi lung.

Toate aceste normative au scopul ca, prin instrucţia militarilor din forţele terestre, să asigurăm nivelul de reacţie planificat al structurilor destinate supravegherii şi avertizării timpurii, serviciului de luptă, intervenţiei la obiectivele militare, acţiunii la criză teroristă, în situaţii de urgenţă, şi al structurilor puse la dispoziţia NATO, având în vedere şi evaluarea standardizată şi obiectivă a structurilor din forţele terestre şi, bineînţeles, modernizarea bazei de instrucţie în limitele alocaţiilor bugetare.

— Unităţile din forţele terestre au primit din timp Precizările privind instrucţia şi exerciţiile în forţele terestre, unde sunt expuse în detaliu toate cerinţele. Vă rugăm să expuneţi în câteva cuvinte, pentru cititorii noştri, cum se va desfăşura instrucţia individuală şi colectivă în acest an?

— Ca şi în anii precedenţi, instrucţia în forţele terestre se execută pe domenii prioritare, în funcţie de obiectivele pe care ni le-am propus ca finalitate a procesului de pregătire, astfel: instrucţia individuală pentru personalul din comandamente şi cea pentru formarea soldaţilor profesionişti, instrucţia colectivă, instrucţia prin practicare şi autoinstruirea sau studiul individual.

La activităţile de instruire teoretică individuală a personalului din comandamentele marilor unităţi şi unităţilor se planifică şi se susţin teme referitoare la  ameninţarea de tip hibrid,  asimetria conflictelor, operaţii şi acţiuni militare în mediu urban, planificarea operaţiilor, apărare cibernetică, utilizarea tehnicii de luptă fără echipaj uman la bord, securitatea energetică, resursele de apă şi alimentare, fenomenul terorist, tactici şi tehnici folosite de insurgenţi şi contrainsurgenţi, precum şi teme referitoare la doctrina de contrainsurgenţă. La întocmirea şi prezentarea acestor teme va fi implicat, cu precădere, personalul militar care a îndeplinit diferite funcţii în comandamentele NATO sau a participat la misiuni în teatrele de operaţii. Prin implicarea lor, dorim să folosim experienţa pe care au acumulat-o pentru a pregăti acei militari care ar putea îndeplini misiuni în comandamente sau structuri dislocate în teatrele de operaţii.

În ceea ce priveşte instrucţia colectivă, se vor avea în vedere obiectivele de instrucţie, misiunile şi cele trei niveluri ale capacităţii operaţionale. Subunităţile, unităţile şi marile unităţi se vor instrui pentru executarea cerinţelor esenţiale ale misiunilor astfel încât, la sfârşitul anului, toate structurile de comandă să emită  ordine de operaţii complete, iar forţele să îndeplinească misiuni specifice apărării. Instrucţia colectivă a comandamentelor şi forţelor se planifică, se organizează, se desfăşoară şi se evaluează pentru a asigura desfăşurarea operaţiilor de tip întrunit (Joint) şi interarme (Battle Group). Pregătirea contrainsurgenţă, despre care aminteam la instrucţia individuală, se execută de toate unităţile forţelor terestre, prin exerciţii la nivel pluton-companie, planificate trimestrial.

— Domnule general, ce le transmiteţi militarilor din forţele terestre la începutul acestui an de instrucţie?

— Doresc să le mulţumesc pentru efortul depus în anul care tocmai s-a încheiat şi să le urez succes în noul an de instrucţie. Să fim sănătoşi cu toţii şi să facem faţă tuturor provocărilor care ne aşteaptă, începând cu instrucţia – pentru a fi în măsură să ne apărăm ţara şi pentru a ne onora obligaţiile asumate faţă de parteneri – continuând cu mentenanţa tehnicii militare şi a echipamentelor, cu dotarea unităţilor şi, nu în ultimul rând, să ne menţinem condiţia fizică şi psihică. Nu întâmplător am amintit despre educaţia fizică militară, deoarece este o componentă importantă a pregătirii noastre ca luptători şi consider că trebuie să-i acordăm cu toţii atenţia cuvenită, de la soldat până la general.