Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Odată cu aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică (NATO) s-a constatat faptul că există o nevoie crescută de cunoaştere a limbii engleze de către personalul militar şi, pentru ca aceasta să fie acoperită, au luat fiinţă centrele de învăţare a limbilor străine.

Centrul Secundar de Învăţare a Limbilor Străine din Bucureşti a fost înfiinţat în anul 2002, la iniţiativa Direcţiei Management şi Resurse Umane (DMRU), aşa cum se numea la vremea respectivă. Primul centru de limbi străine a fost organizat la Sibiu, acolo unde toată lumea mergea să dea STANAG-ul şi să facă cursul de limba engleză. Curând s-a constatat că cererea era mare, ca urmare a aderării României la NATO, a misiunilor internaţionale la care luau şi iau parte militarii români, şi că exista o deficienţă în cunoaşterea limbii engleze. Cum erau foarte multe solicitări de cursuri, ca dovadă a dorinţei militarilor de a se pune la punct şi de a cunoaşte o limbă de circulaţie internaţională, dar şi pentru că se dorea înlăturarea şi rezolvarea unor carenţe pe acest segment, s-a ajuns la concluzia că un singur centru nu poate să facă faţă. Atunci au început să se organizeze centre în diferite garnizoane, printre care şi Bucureşti. Centrul din capitală a funcţionat, prima dată, ca ştat-anexă la Statul Major al Forţelor Terestre, în structura Operaţii şi Instrucţie (OPI), după care, în 2006, s-a mutat în actuala locaţie, în curtea Batalionului 265 Poliţie Militară.

Una din misiunile centrului este formarea şi dezvoltarea deprinderilor lingvistice a personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, în vederea obţinerii certificatului lingvistic necesar ocupării unor funcţii sau plecării la post, ori într-o misiune în teatrul de operaţii. În acest scop, centrul organizează cursuri de limba engleză atât în format intensiv, cât şi online, pentru toate nivelurile, dar şi cursuri de reîmprospătare a cunoştinţelor lingvistice, la solicitarea categoriilor de forţe. De asemenea, în cadrul centrului se desfăşoară testările de plasament, dar şi evaluările lingvistice în vederea obţinerii STANAG 6001.

Din lista posturilor cu cerinţe lingvistice care a fost făcută de către Direcţia Generală Management şi Resurse Umane (DGMRU) în colaborare cu toate categoriile de forţe au rezultat o serie de niveluri lingvistice pe care trebuie să le deţină un militar care încadrează o anumită funcţie, astfel încât nivelul STANAG să fie mai ridicat sau mai scăzut, în funcţie de necesitatea de a cunoaşte şi de locul în care se află funcţia în ierarhia militară. De aceea, pentru anumite funcţii, nivelul este mai ridicat, în comparaţie cu unele similare din alte structuri. Practic, de aici porneşte şi nevoia de a învăţa limba engleză, ca un sprijin pentru înaintarea pe treptele carierei militare.

Căpitanul Chelaru conduce Centrul Secundar de Învăţare a Limbilor Străine de la 1 ianuarie 2018. Până în 2012, acesta a fost condus de către un profesor, deci nu exista funcţie de ofiţer în organigramă, dar s-a ajuns la concluzia că profesorul trebuie doar să predea, iar de mersul bun al unităţii de învăţământ să se ocupe un ofiţer, care să întocmească planul de cursuri şi celelalte documente existente în viaţa oricărei entităţi militare; asta şi pentru că unui civil îi este mai greu să strunească o masă de militari.

Centrul Secundar de Învăţare a Limbilor Străine este format din patru săli de cursuri, dotate cu calculatoare conectate la internet, televizoare şi sisteme audio, un laborator fonic ce are 24 de posturi şi smart board şi, de asemenea, o bibliotecă, de unde se pot împrumuta manuale sau alte materiale didactice pentru studiul individual. Totodată, dispune şi de 13 laptopuri, care sunt folosite la susţinerea testelor.

"Eu la bază sunt ofiţer de auto şi trebuie să recunosc că mi-a plăcut domeniul logistic dintotdeauna, dar asta nu m-a oprit să ajung în învăţământ. Primul contact cu acest domeniu l-am avut atunci când, timp de doi ani, am lucrat la structura Personal din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre, în Biroul Cursuri. Acolo, pe lângă alte cursuri de care mă îngrijeam, aveam şi responsabilitatea planificării cursanţilor la limba engleză. Practic, mă ocupam de planul de formare al cursurilor şi de planificarea militarilor la examinarea STANAG, eu gestionând toate acestea la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre. De acolo am înţeles rolul acestor centre şi mai ales de ce sunt necesare, care le este misiunea şi cu ce scop au fost create. Date fiind toate acestea, în momentul în care s-a eliberat funcţia, am acceptat provocarea de a veni aici.  

Cererea de cursuri în anii anteriori a fost foarte mare şi nu am putut să le onorăm pe toate. Totuşi, de trei ani de zile de când mă ocup de activitatea din centru, am încercat şi am reuşit să avem toate tipurile de cursuri, de la familiarizare, până la nivelul avansat. Chiar în acest an aveam planificat un curs avansat, dar din cauza pandemiei de Coronavirus s-a amânat pentru 2022. În cadrul centrului de limbi străine putem să organizăm orice fel de tip de curs, de la cel mai mic nivel, până la cel mai mare, în flux continuu, excepţie făcând lunile iulie şi august, deoarece intervin două motive. Primul: în această perioadă, conform regulamentelor în vigoare, militarii îşi iau 2/3 din concediul de odihnă aferent anului în curs; iar în ceea ce priveşte al doilea motiv, pentru că profesorii lucrează după legea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi au 62 de zile de concediu, având efectiv aceleaşi vacanţe ca profesorii care activează în mediul civil.

Concomitent cu lucrurile acestea, în cadrul centrului se susţin şi testele de plasament ca sprijin pentru Centrul Naţional Militar de Testare Limbi Străine, fără a avea însă vreun profesor colaborator cu acea instituţie. Urmează să încercăm să-i certificăm, pentru că din punctul meu de vedere, ar fi un avantaj pentru centru, crescându-ne astfel vizibilitatea".

Profesorii au o bogată experienţă în predarea noţiunilor lingvistice, în conformitate cu nevoile reale ale beneficiarilor. Selectarea şi structurarea conţinuturilor cursurilor, precum şi strategiile didactice folosite au în vedere particularităţile specifice formării continue a adulţilor. Pe lângă activităţile specifice, profesorii centrului sunt implicaţi în elaborarea de materiale didactice în cadrul diverselor grupuri de lucru, la solicitarea Direcţiei Generale Management şi Resurse Umane (DGMRU) sau fac parte din comisii de testare la limba engleză a personalului militar şi civil. De asemenea, profesorii se preocupă permanent de autoperfecţionare, urmând diverse stagii de formare şi perfecţionare profesională desfăşurate în cadrul universităţilor militare sau civile. Toţi profesorii centrului şi-au obţinut sau sunt în curs de obţinere a gradului didactic I.

În anul 2018, când a ajuns în Centrul Secundar de Învăţare a Limbilor Străine, imaginea de ansamblu a acestuia nu i-a lăsat o impresie foarte bună căpitanului Chelaru, pentru că a găsit multe lucruri depăşite din punct de vedere fizic şi moral: de la mobilier, până la calculatoare, tehnică de calcul, tehnică de comunicaţii etc. După ce a văzut şi alte centre şi a observat că lucrurile stăteau mult mai bine, şi-a propus să schimbe faţa structurii. A  întocmit un raport complex, bazat pe multă documentaţie, însoţită de fotografiile aferente care să arate viziunea asupra modului în care să fie renovate clasele şi cum să arate centrul. Apoi a mers cu raportul spre aprobare la comandantul Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-maior Dorin Blaiu (la acea perioadă), urmând ca în patru luni, faţa centrului să se schimbe total: mobilierul a fost înlocuit, calculatoarele schimbate.

Experienţa din domeniul logistic pe care o are în spate l-a ajutat enorm şi a putut tot timpul să urmărească fluxul documentelor şi al achiziţiilor, structurând fiecare piesă din acest puzzle pe articolul bugetar corespunzător.  Un alt mare avantaj de care a beneficiat Centrul Secundar de Învăţare a Limbilor Străine a fost subordonarea sa Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, în anul 2019. Sub tutela prestigioasei instituţii de învăţământ militar superior, centrul a fost sprijinit necondiţionat cu tot ceea ce a avut nevoie: laptopuri, televizoare noi, sisteme audio, o sală de clasă, iar laboratorul a fost dotat cu un videoproiector (ceea ce uşurează foarte mult munca, pentru că reuşeşte să creeze un mediu interactiv de lucru pentru cursanţi şi profesori, acesta fiind un real câştig în procesul de asimilare a unei limbi străine) şi cu o imprimantă multifuncţională de reţea, care să asigure necesitatea de materiale didactice. Există însă şi un mic dezavantaj: distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu, resimţită în ceea ce priveşte transportul materialelor esenţiale în viaţa centrului.

Anul acesta, planul cursurilor a fost constituit cu speranţa că lucrurile vor reveni la normal, după perioada dificilă din 2020, dar cursurile planificate în luna ianuarie nu au fost începute, acestea urmând să fie reluate în aprilie. "Îmi doresc să reluăm cursurile, pentru că aceasta este menirea noastră, de asta suntem aici. Anual, ne trec pragul în jur de 150 de cursanţi, nevoia de formare fiind însă mult mai mare. Un program complet durează cam doi ani şi porneşte de la cursul de familiarizare, a cărui durată este de 11 săptămâni, urmat de un program online, de nouă săptămâni. Apoi cursanţii se reîntorc în centru, pentru cursul de preintermediar, intermediar şi postintermediar, toate cu durata de nouă săptămâni. Între aceste programe, cursanţii parcurg, de fiecare dată, modulurile de online. La final, cursul de avansat durează 13 săptămâni, fiind ultima formă pe care o ia această pregătire. În condiţii optime, media este de trei luni per curs, cu un maximum de trei cursuri pe an. Foarte mulţi sunt familiarizaţi cu limba engleză de la televizor, de la filme şi muzică, astfel că cele mai multe solicitări sunt pentru modulele de preintermediar şi intermediar. De obicei, avem de-a face cu oameni dornici să înveţe limba engleză, ceea ce uşurează munca profesorilor, iar rezultatele sunt întotdeauna cele scontate. Pot afirma cu mândrie că ne atingem obiectivul şi noi ca formatori, şi ei, în ceea ce priveşte noţiunile căpătate pe parcursul actului didactic".

Următorul pas pe care vrea să îl facă căpitanul Chelaru este amenajarea unei alte săli de curs, pentru care s-au achiziţionat deja 13 laptopuri ce pot fi folosite individual de cursanţi; dar pentru asta ar mai trebui o încăpere unde să fie montate în permanenţă, ele beneficiind şi de un soft educaţional care le permite să fie conectate la un smart board, uşurând şi mai mult procesul de acumulare de cunoştinţe noi. Într-o astfel de sală, un profesor urmăreşte tot timpul ceea ce lucrează cursantul pe laptopul său, putând să proiecteze pe tablă cu share screen. O proiecţie pe termen mediu, în viziunea căpitanului Andrei Chelaru, este ca toate cele patru săli de clasă să funcţioneze astfel, reprezentând, totodată, o motivaţie personală a ambiţiosului şef de centru, care pare să legifereze un vechi proverb românesc, ce spune că "Omul sfinţeşte locul".