Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

„O particularitate în Mosul (Irak) este aceea că violenţa nu are limite. Luptătorii ISIS nu fac nicio diferenţă între populaţia civilă, armata irakiană şi jurnalişti. Sunt genul acela de oameni gata să moară, care sunt deci capabili de absolut orice.”

(Lukas Menget, corespondent de război).

Asociaţia Română de Drept Umanitar – Flilala Prahova (ARDUPH) este iniţiatoarea Legii 177/2013, prin care s-a adoptat celebrarea Zilei Dreptului Internaţional Umanitar. Alegerea datei de 14 mai este legată de ratificarea de către ţara noastră a Convenţiilor umanitare de la Geneva (12 august 1949). Începând cu 2014, asociaţia noastră a marcat fiecare ediţie, prin organizarea de manifestări pentru promovarea dreptului umanitar.

Celebrarea Zilei Dreptului Internaţional Umanitar, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie, este dedicată profesiei de corespondent de război, o categorie de persoane relativ puţin numeroasă, dar a cărei prezenţă în zonele de conflict poate influenţa crucial decizia politico-strategică şi opinia publică, în direcţia condamnării violenţelor şi distrugerilor care însoţesc de regulă războiul.

Jurnalistul sau corespondentul de război, fie că este militar sau civil, şi-a asumat nobila, dar riscanta misiune, de a prezenta războiul prin ochii şi trăirile omului, cum nu ar reuşi să redea o filmare a unei drone sau din satelit.

Războiul văzut de la distanţă nu poate reda sentimente! Tehnologia oricât de avansată nu poate reda expresia feţei cuprinsă de frică şi durere, în timp ce jurnalistul aflat la faţa locului, foarte aproape de evenimentele pe care le trăieşte în timp real, surprinde acea clipă, care rezonează cu sentimentele personale şi de compasiune, specifice fiinţei umane.

Scopul prezentului demers este acela de a evidenţia rolul pe care mass media îl are în promovarea, cunoaşterea şi respectarea dreptului internaţional umanitar. De asemenea, se are în vedere sporirea vizibilităţii eforturilor, uneori până la sacrificiul suprem, pe care jurnaliştii şi corespondenţii de război îl fac pentru a prezenta imaginea barbarismelor, care se pot petrece în timp de conflict armat. Faptul că în perioada 1990 -2020, un număr de 2600 de jurnalişti şi personal media şi-au pierdut viaţa, demonstrează riscurile enorme pe care le presupune această profesie.

Prin alegerea acestei tematici, organizatorii urmăresc, să supună atenţiei responsabililor naţionali şi internaţionali, dar şi opiniei publice, aspectele cu privire la reglementarea statutului reprezentanţilor mass media într-o zonă de conflict, din perspectiva dreptului internaţional umanitar. Cu inteligenţă, iniţiativă şi curaj, ei aleg din evoluţia unui conflict, imaginile cele mai reprezentative pentru a conştientiza consecinţele nefaste ale războaielor şi a justifica necesitatea aplicării devizei: „Caritate în mijlocul luptelor!”, sub care acţionează instituţiile umanitare. Pentru riscurile, în mod conştient asumate, merită respectul nostru!

Prin intermediul imaginilor fotografice, informaţiilor şi reportajelor de la faţa locului, care arată ce înseamnă războiul, demersul jurnalistic are ca finalitate limitarea consecinţelor acestui fenomen.

Este de domeniul evidenţei faptul că fotografia are capacitatea de a schimba mentalităţi. Corespondentul de război poate prezenta cele mai inedite ipostaze ale fiinţei umane, prinsă în vâltoarea luptelor sau suportând consecinţele acestora, precum şi distrugerile cauzate bunurilor materiale, unele din ele aflate sub protecţie internaţională. Prin intermediul fotografiei, corespondentul de război ne transferă în zona de conflict şi ne pune în contact, metaforic vorbind, cu victimele de război şi să realizăm drama prin care trec!

Convenţiile umanitare adoptate la Haga şi la Geneva, la care au aderat majoritatea statelor, conţin numeroase prevederi referitoare la această categorie de persoane.

Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale specifice domeniului umanitar, atât pe timp de pace cât şi în caz de conflict armat, de către militari dar şi de civili, are un impact major asupra protecţiei acestei categorii de persoane, care îşi asumă riscul de a prezenta războiul, fiind cât mai aproape de locul în care se confruntă părţile aflate în conflict.

După 1989, când România şi-a exprimat dorinţa de a accede în structurile euro-atlantice, Armata noastră a fost prezentă în numeroase zone de conflict. Fie că a acţionat sub egida NU sau a unor organisme regionale cum ar fi NATO sau UE, operaţiunile de pace la care a participat, au probat înaltul profesionalism, umanismul, şi responsabilitatea militarilor români.

Catalogul, ne introduce prin imaginile selectate de autor, într-un univers special, care demonstrează contribuţia militarilor Armatei române la restabilirea păcii în două din zonele cele mai fierbinţi ale planetei: Irak şi Afganistan. Militar şi jurnalist, autorul evidenţiază acele ipostaze în care forţele armate se implică pentru a aduce starea de normalitate în comunităţile locale din zona de responsabilitate. Apartenenţa la componenta misiunii care se ocupă de relaţiile civili-militari (CIMIC) este prezentă în majoritatea imaginilor alese. Atmosfera pe care acestea o crează, arată sentimentul robust şi reconfortant, că implicarea militarilor români la operaţiunile de menţinere a păcii este una necesară şi eficientă.

Asociaţia Română de Drept Umanitar – Filiala Prahova adresează graţioase mulţumiri generozităţii jurnalistului şi omului Mario Hadrian Balint, cu care a răspuns invitaţiei noastre de a-şi împărtăşi experienţa de viaţă trăită într-un teatru de operaţii şi acceptarea ca acest catalog să apară în „Colecţia – Cartea ARDUPH, nr. 18”

Preşedinte ARDUPH
Colonel (rz.) prof. univ. dr. Dumitru CODIŢĂ