“Doctorii Geparzilor”

“Doctorii Geparzilor”

Locotenent Cornelia DUMITRU
Publicat pe 24.04.2023

“Doctorii Geparzilor”

În Bemowo Piskie, Polonia, instrucţia contingentului românesc continuă. Însă, în spatele fiecărui sistem antiaerian “Gepard” care iese la instrucţie există o mână de oameni care se asigură, în permanenţă, că tehnica este operativă.

Un tablou absolut impresionant: zgomotul motoarelor, ridicarea şi rotirea antenelor, mişcarea turelelor. Şenilele care se învârt şi aruncă în urma lor noroiul poligonului. Mirosul de fum. Vin “Geparzii”.

Dacă privim bateria cum pleacă la instrucţie, garantat ni se face “pielea de găină”. Complexul antiaerian “Gepard” este o bestie de-a dreptul ameninţătoare, însă este întotdeauna “îmblânzită” de o mână de oameni.Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană “Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană “Milcov” şi coordonată de Comandamentul Forţelor Întrunite “General Ioan Emanoil Florescu”, se află aproape de finalul misiunii în baza de instrucţie din Bemowo Piskie, Polonia. Prinşi în vârtejul activităţilor, timpul a trecut repede.

Uneori, captivaţi de tabloul impresionant al tehnicii, ne concentrăm mai mult pe luptători şi mai puţin pe structura de mentenanţă, cei care fac lucrurile să meargă. Despre ei se scrie rar. Nu au atât de multă vizibilitate, căci se află, zi-lumină, în ateliere, însă lipsa lor s-ar observa instantaneu. Iar mentenanţa “Gepardului” este o treabă complicată. Pe de-o parte, avem mentenanţa şasiului, ceea ce ţine de partea mecanică şi auto şi ajută complexul să se deplaseze. Mai avem partea de mentenanţă a armamentului complexului, în special cele două tunuri automate calibrul 35 de milimetri “Oerlikon”. Nu în ultimul rând, avem verificarea părţii speciale, ce presupune diagnosticarea, în cazul unor defecţiuni, a legăturilor electronice ale componentelor sistemului, ca de pildă radare, sisteme optice şi calculator.

La o simplă căutare pe Internet, aflăm că sistemele antiaeriene “Gepard”, tehnică aflată în dotarea contingentelor româneşti din cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia, au fost proiectate undeva pe la mijlocul anilor şaizeci. Cu toate acestea, de mentenanţa lor se ocupă în special oameni tineri. Cel mai tânăr militar din detaşament este maistrul militar clasa a IV-a Cătălin Lalu. Este absolvent al Şcolii de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene “Traian Vuia” şi aici, în Polonia, este maistru militar specialist pe armamentul complexului antiaerian “Gepard”. “Datoria mea este să verific şi să mă asigur că toate componentele armamentului din dotarea complexului antiaerian sunt funcţionale şi în bună stare, astfel încât să poată fi executate trageri asupra ţintelor inamice”.Întreţinerea armamentului complexului antiaerian “Gepard” după tragere este o treabă complexă şi meticuloasă. Armele sunt separate de complex, dezasamblate, curăţate bucată cu bucată, asamblate şi aşezate la loc. Toate aceste operaţiuni durează aproximativ o zi, în funcţie de spaţiul de lucru şi de numărul de oameni de care dispune structura de mentenanţă. Totodată, la întreaga activitate participă şi echipajul complexului; un lucru normal dacă ne gândim că ei sunt cei ce folosesc efectiv complexul, şi cum ai putea lucra cu ceva ce nu cunoşti?Mentenanţa şasiului este la fel de importantă. De fiecare dată când “Gepardul” iese la instrucţie, fie că vorbim despre exerciţiile de antrenament în teren, recunoaşteri, exerciţii de rezolvare a situaţiilor tactice sau trageri propriu-zise, echipajul verifică uzura şenilelor şi a roţilor motrice, starea lichidelor speciale şi, în cazul în care sunt probleme, intervin maiştrii militari specialişti.

Unul dintre cei care se ocupă de partea specială este caporalul Fănel Gherghe, militar cu experienţă în ceea ce priveşte complexul antiaerian: “M-am ocupat de mentenanţa <Gepardului> din primii ani în care a intrat în înzestrarea unităţii, perioadă în care am avut şansa să lucrez cu operatorii germani. Când tehnica a intrat în dotarea batalionului, au venit cu ea şi specialiştii germani şi am lucrat împreună”. O echipă de mentenanţă a “Gepardului” trebuie să funcţioneze ca o maşinărie bine unsă. “Activitatea mea şi activitatea colegului meu sunt direct proporţionale. Dacă o anumită parte a complexului nu funcţionează, nici celelalte părţi nu îşi vor atinge obiectivele. Dacă partea specială nu reuşeşte să calculeze viteza ţintei, de exemplu, armamentul va avea o eroare care o va face să nu fie eficientă” – explică maistrul Cătălin Lalu. Colegul său completează: “Nimeni nu poate să cunoască complexul în întregime. În primul rând, ca să poţi să repari, trebuie să ai idee cum merge. Să repari ceva ce nu ştii cum funcţionează este aproape imposibil. Iar învăţarea nu o putem cuantifica în perioade de timp, este vorba să îţi placă ce faci, dacă ai mai făcut înainte ceva asemănător. Eu am terminat Electronica, sunt olimpic naţional la electronică şi îmi place ceea ce fac, înţeleg cum funcţionează”.

Mai important decât tehnica în sine este specialistul. Căpitanul Marius Alexandru este ofiţer de stat major în compartimentul logistic şi se ocupă în special de mentenanţă, mişcare şi transport. “Coordonez activitatea plutonului sprijin şi activităţile adiacente logistice, în special mentenanţă, mişcare şi transport. Dacă vorbim strict de ceea ce înseamnă mentenanţa complexului antiaerian <Gepard>, toate defecţiunile care pot să apară pot fi remediate de către specialiştii pe care îi avem şi cunoştinţele lor ne sunt de folos şi nouă, ofiţerilor şi subofiţerilor, care avem funcţia de operator”. Oamenii de la mentenanţă nu sunt doar colegi, ci o adevărată echipă condusă de Ionuţ Ocheşel, maistru militar specialist şi comandant grupă întreţinere artilerie şi rachete antiaeriene. El este cel ce coordonează întreaga activitate a celor care au grijă ca “Geparzii” să fie mereu operativi.

Ne apropiem de finalul misiunii. Asta înseamnă că echipa de mentenanţă este mai ocupată ca niciodată. Pe lângă activităţile curente, se concentrează ca toată tehnica să fie în stare perfectă de funcţionare, pentru a fi predată următoarei rotaţii. Exerciţiile cu trageri de luptă sunt momentele favorite ale artileriştilor antiaerieni. În clipele de dinainte de trageri, timpul pare că se opreşte în loc. Întreaga suflare din poligon îşi ţine respiraţia până când prima lovitură pleacă spre ţintă. În spatele celor câteva minute ale unei trageri propriu-zise, se află însă ore, dacă nu zile întregi de muncă.