Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Sărbătorile de Iarnă au început cu o premieră în garnizoana Curtea de Argeş. Cercul militar din localitate a organizat, împreună cu Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" şi Clubul copiilor din Curtea de Argeş, Festivalul datinilor şi obiceiurilor de Crăciun.

La festival s-au înscris cercurile militare din Satu Mare, Oradea, Gearmata, Timişoara, Brad, Sfântu Gheorghe, Câmpulung Muscel, Piteşti, Caracal, Ploieşti şi, bineînţeles, gazdele. Însă la activitate au luat parte şi ansambluri folclorice din zona Argeşului şi Muscelului, precum grupurile "Argeşelul", "Brâuleţu", "Rapsozii Argeşului", corul seminarului teologic "Neagoe Vodă Basarab" din localitate, ansamblul artistic al Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri şi cel al Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă din Piteşti, Corul Veteranilor din Piteşti şi corul "Orfeu" al Centrului de cultură şi arte, care a şi închis festivalul.

Această primă ediţie a cuprins trei secţiuni: colinde, dansuri şi obiceiuri de Crăciun şi o expoziţie de costume populare din zonele de provenienţă ale participanţilor, iar simeze au fost prezentate, de această dată, numai costume din regiuni de peste Carpaţi: Ţara Bârsei, Bradul de Hunedoara şi Banatul, reprezentat de cercurile militare Gearmata şi Timişoara, care au expus în comun costume populare de fată din zona de câmpie şi de munte a regiunii. Dar expoziţia o voi detalia într-un articol separat.

Remarcabil a fost spectacolul oferit de ansamblul "Bihoru", care a reprezentat Cercul Militar Oradea. Ei au ales să prezinte colindul de Crăciun în partea de vest a ţării. Scena a aparţinut casei gazdelor iar colindătorii au venit din sală şi au urcat pe scenă în sunetele zurgălăilor, pe ritmuri de tobă şi acompaniament de vioară cu goarnă şi saxofon. A început dialogul între gazde şi colindători, s-a jucat capra, iar la plecarea de pe scenă bihorenii au trecut printre spectatori şi au împărţit nuci, covrigi şi, conform tradiţiei, câte-o gură de pălincă.

Fanfara garnizoanei Timişoara, reprezentanta cercului militar din localitate, a interpretat adaptări pentru alămuri ale unor cunoscute colinde româneşti şi internaţionale, după care muzicienii au lăsat instrumentele de-o parte şi, sub bagheta preotului militar Radu Bogdan, au interpretat o suită corală de colinde româneşti.

Ansamblul vocal al Cercul Militar Sfântu Gheorghe, sub îndrumarea preotului militar Ioan Cucu, a interpretat colinde din zona Covasnei şi a Ţării Bârsei, iar colindătorii de la Câmpulung – pe care noi, cei din Statul Major al Forţelor Terestre am avut privilegiul să-i vedem anul trecut într-un spectacol de o oră şi jumătate – au interpretat colinde din zona Muscelului.

Emoţionantă a fost apariţia pe scenă a Corului Veteranilor "Mihai Viteazul" din Piteşti, înfiinţat cu 38 de ani în urmă chiar din veterani de război. Ansamblul, format din femei şi bărbaţi, cadre militare în retragere sau în rezervă, sau soţii ale acestora, au urcat pe scenă îmbrăcaţi în ţinută militară, purtând pe epolet însemnul de armă al muzicilor militare, iar în loc de grade, o tresă tricoloră.

Spuneam, la începutul articolului, că a fost nevoie de curaj şi de multă dăruire pentru a porni un astfel de festival, în condiţiile în care Curtea de Argeş nu duce lipsă de activităţi culturale iar fondurile alocate sunt... după buget, adică inexistente. Şefa cercului Militar Curtea de Argeş, doamna Cristina Anghelina, ne-a desluşit, în câteva cuvinte, cum s-a născut ideea acestui festival: "Am participat la festivalul de umor cazon de la Sibiu cu trei trupe şi am luat şi premii. Mi-a plăcut senzaţia de a fi pe scenă şi am zis că am putea face şi la Curtea de Argeş acelaşi lucru, pentru că avem ce prezenta. I-am raportat comandantului garnizoanei, locotenent-colonelul Florin Corneliu Şoltuz, iar dumnealui mi-a spus că dacă sunt sigură că pot face aşa ceva, să întreprind demersurile necesare pentru a face un festival la Curtea de Argeş". Ideea doamnei Anghelina a fost agreată şi la eşaloanele superioare şi a venit aprobarea pentru desfăşurarea festivalului.

Abia de-atunci a început greul pentru că fondurile trebuiau strânse din sponsorizări, perioada aleasă era în plin sezon de cumpărături pentru Sărbătorile de Iarnă, iar oamenii mai greu îşi rup din timp şi bani pentru a veni la o astfel de activitate. "Am avut surpriza că foarte mulţi colegi au venit la festival şi... nu de-aproape! Au venit de departe: Satu Mare, Timişoara, Arad, Brad, Gearmata, Oradea, plus colegii mei de la Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş, Piteşti şi Caracal. Per total, eu sunt mulţumită de ceea ce s-a desfăşurat la prima ediţie. Bineînţeles, există întotdeauna loc şi pentru mai bine, iar la anul vom îmbunătăţi festivalul." Mai multe detalii din culisele festivalului, în interviul cu şefa Cercului Militar Curtea de Argeş, Cristina Anghelina.

»»Interviu cu şefa Cercului Militar Curtea de Argeş, Cristina Anghelina

Secţia tradiţii şi cultură militară din Statul Major General, sub girul căreia s-a desfăşurat festivalul de la Argeş, a fost reprezentată de locotenent-colonelul Marian Florean din Biroul cultură militară, care a avut amabilitatea să ne prezinte câteva dintre concluziile dumnealui: "Am fost impresionat de modul de organizare şi desfăşurare a acestui festival. În primul rând, m-a onorat participarea la acest festival, din două motive: pentru invitaţia în sine – fiind şi prima ediţie a festivalului – şi pentru faptul că am reprezentat Secţia tradiţii şi cultură militară şi, implicit, Statul Major General. Ceea ce a început în acest an la Curtea de Argeş s-a făcut cu foarte multe eforturi din partea organizatorilor, eforturi care se cunosc la Statul Major General în condiţiile în care, ştim cu toţii, nu există o susţinere financiară pentru aceste activităţi. Dar, bineînţeles, acest fapt creşte meritul celor care au curajul să «plece la luptă»".

»»Interviu cu reprezentantul Secţiei tradiţii şi cultură militară, locotenent-colonel Marian Florean

Închei aici relatarea de la Curtea de Argeş cu certitudinea că, după această primă bătălie câştigată pe tărâm cultural, vor mai urma şi alte victorii şi, de asemenea, cu speranţa ca această curajoasă şi inspirată iniţiativă argeşeană să devină tradiţie.