Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

În data de 19 iulie, la Conacul Berthelot din comuna Berthelot, județul Hunedoara, Academia Română, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, a derulat etapa a doua a proiectului Centenar „100 de ani de la Marea Unire – contribuția Franței și a misiunii militare franceze condusă de generalul Henri Mathias Berthelot la refacerea, dotarea și instruirea Armatei Române în Primul Război Mondial”.

La eveniment, din partea Academiei Române au participat: academician Victor Voicu (vicepreședinte), academician Răzvan Theodorescu (vicepreședinte), și academician Ioan Dumitrache (secretar general). Autoritățile publice au fost reprezentate de: Ioan Moșteanu - director de cabinet al secretarului de stat din Ministerul Apărării Naționale, Fabius Tiberiu Kiszely - prefectul județului Hunedoara, și Marina Huzoni - primar al comunei Berthelot. Statul Major al Apărării a fost reprezentat de generalul de brigadă Virgil-Ovidiu Pop, comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. De altfel, Detașamentul de Onoare și Garda la monument au fost constituite din militari aparținând Diviziei 4 Infanterie, respectiv Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”, Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureșianu”, Batalionului 53 Geniu „Scorilo”și Muzicii Militare.

Nu lipsit de importanță este faptul că, la această manifestare culturală și militară, de evocare a personalității francezului H.M. Berthelot (un prieten al românilor în contextul politico-militar complicat din ultimii ani ai Primului Război Mondial) au fost prezenți numeroși cetățeni din Țara Hațegului, zona în care Regele Ferdinand l-a împroprietărit pe generalul francez cu un conac și alte proprietăți care, la dorința generalului, au fost donate Academiei Române.

Prima parte a proiectului s-a derulat în Aula Academiei Române din București, în data de 14 iunie. Primul eveniment dedicat „prietenului României”, generalul francez H.M. Berthelot, a avut în program o expoziție de fotografie, lansarea „întregului poștal” emis de ROMFILATELIA și decernarea, pentru prima dată, a premiului „General Henri Marhias Berthelot”, care a revenit istoricului francez al marelui război, profesor Jean Noel Grandhomme.

***

În contextul evocării centenare a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, se cuvine să amintim, cu respect și înaltă considerație, fapte ale unor prieteni ai românilor din acele vremuri tulburi, fapte fără de care însuși marele eveniment formator al României poate nu ar fi avut loc. Unul dintre prietenii României a fost militarul de carieră francez, general de divizie Henri Mathias Berthelot, care, alături de alți o mie cinci sute de camarazi francezi, a primit o misiune într-o zonă de interes strategic francez, România, departe însă de zona de operații a Armatei Franceze la acea dată.

Dincolo de conexiunile invizibile dar tari ale gintei latine ce au legat antropologic popoarele celor două țări, Franța și România, generalul de divizie francez Henri Mathias Berthelot și-a îndeplinit misiunea ordonată de țara sa sfârșind prin a adopa și, mai ales, prin a fi el însuși adoptat de cea de-a doua sa țară, România.

Militarul Henri Mathias Berthelot a fost un produs de mare valoare al învățământului militar francez, al activității de comandă și al experienței de luptă. În octombrie 1916, în baza unui „Ordin de misiune”,  generalul francez pășea în România sfârtecată de război, în fruntea unei delegații militare, pentru a îndeplini o „Misiune militară franceză”. Să rememorăm principalele sarcini operative ale reprezentanților Franței și, implicit, ai Antantei, în raport cu autoritățile militare și politico-militare ale României, țară aflată într-o evidentă slăbiciune ca urmare a eșecurilor din operația de apărare de pe frontul de sud, din vara și toamna anului 1916.

Franța avea nevoie de o depresurizare a efortului de război al Puterilor Centrale în zona de vest a Europei, care ar fi putut să apară în contextul în care acestea și-ar fi reconsiderat  forțele și mijloacele pentru a lupta pe Frontul de Est. Așadar, o Armată Română mai puternică în luptele cu forțele austro-ungare, germane și bulgare era de interes strategic pentru Franța. Delegația „Misiunii militare franceze” condusă de generalul de divizie Henri Mathias Berthelot avea, prin urmare, ca principal obiectiv contribuția pe care militarii francezi o puteau aduce în instruirea, reorganizarea și înzestrarea forțelor armate române și, implicit, în creșterea capacității combative a acestora.

În primul rând, potrivit ordinelor primite de Misiunea militară franceză în România, generalul de divizie Henri Mathias Berthelot îl reprezenta pe comandantul Armatei Franceze, generalul Joseph Jacques Cesaire Joffre, în raport cu Marele Cartier General Român. În toate relațiile sale cu autoritățile militare dar și politico-militare privitoare la chestiunile războiului dus de Coaliție împotriva Puterilor Centrale și a aliaților lor, generalul Berthelot însemna „vocea” autorizată  a comenzii la cel mai înalt nivel al Armatei Franceze.

O altă sarcină importantă a generalului Berthelot în România era să asigure un flux de informații către Marele Cartier General Francez despre „situația materială și morală a Armatei Române” operațiilor în curs ale acesteia și planurilor sale de acțiune. De asemenea, generalul francez avea rolul de a asigura legătura între Înaltul Comandament Român și generalul Maurice Sarrail, comandantul Armatei Aliate de la Salonic și Misiunea Militară Franceză din Rusia.

Totodată, „neprețuitul general Berthelot”, după cum îl numea Regina Maria în volumul său de memorii „Povestea vieții mele”, era consilierul tehnic al Înaltului Comandament Român. În acest sens, militarul francez a contribuit semnificativ la consilierea Regelui Ferdinand și a principalilor lideri militari pentru exercitarea actului de comandă al Armatei Române într-o manieră modernă și combativă.

Nu în ultimul rând, prin acordul dintre generalul Berthelot și comanda Armatei Române se stabilea rolul personalului Misiunii Militare Franceze în procesul de instruire, reorganizare și înzestrare a forțelor naționale. De altfel, contribuția Misiunii Militare Franceze nu ar fi avut succes dacă nu se acționa pe ambele paliere ale organizării militare: pe de o parte, a actului de comandă, la nivel strategic, prin consilierea actorilor politico-militari și militari ai statului român, efectuată neobosit de generalul de divizie Berthelot și, pe de altă parte, a actului de execuție, prin munca de instruire depusă de cei 277 de ofițeri de infanterie, cavalerie și artilerie, 88 de medici, farmaciști și veterinari, 37 de piloți și observatori, 4 ofițeri de marină, 8 ofițeri de intervenții și 1.150 de militari cu grade inferioare, pregătiți în diverse specialități. Cu toții, cei care constituiau Misiunea Militară Franceză, au reușit să fie parte importantă a procesului de restructurare a Armatei Române, într-un timp scurt. Și, nu doar atât! Militarii români i-au avut alături pe camarazii francezi în luptele împotriva germanilor și austro-ungarilor din vara anului 1917 de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Pentru succesele răsunătoare ale Armatei Române în aceste bătălii, sacrificiul eroilor români a fost, din nefericire, completat de cel al unor luptători francezi.

Dincolo de know-how-ul militar și de înzestrare adus de Misiunea Militară Franceză pentru Armata Română în anii 1916 - 1917, una dintre principalele realizări ale generalului de divizie Henri Mathias Berthelot pentru militarii români a fost cea din domeniul moralului trupelor. În contextul degringoladei din toamna anului 1916, când se vorbea despre dispariția statului român și despre retragerea autorităților naționale în Rusia, exista riscul ca poporul român să își reprezinte deformat aportul francezilor, ca fiind cel al unor salvatori ai neamului românesc. Generalul Berthelot a intuit acest risc și a arătat că Misiunea Militară Franceză nu este altceva decât un instrument suplimentar care contribuie la îmbunătățirea performanțelor profesionale ale militarilor români, lucru ce va duce, implicit, la o creștere a încrederii în sine a acestora. Luptele pentru eliberarea națională nu vor avea niciodată mai mari sorți de izbândă decât atunci când vor fi duse de către armata națională. Viziunea generalului de divizie Henri Mathias Berthelot, militar francez, prieten al României, s-a confirmat prin construcția unei Armate Române mai suple, dar instruită și înzestrată.

Adiacent acestei manifestări culturale, la Cluj-Napoca se desfășoară expoziția cu titlul „Aviația Română în războiul de reîntregire a României”, organizată de Asociația Română pentru Istoria Aeronauticii. Manifestarea cultural-istorică se desfășoară într-un spațiu neconvențional, intens circulat, dat de incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu”. În economia acestei expoziții, standul dedicat misiunii aeronautice a Misiunii Militare Franceze ocupă un loc important. Din descrierea dată de organizatori misiunii aeronautice franceze cităm o singură frază, care are rolul de a reliefa importanța deosebită a activității generalului de divizie Henri Mathias Berthelot pentru Armata Română în Primul Război Mondial: „La 17 decembrie 1916, cu Ordinul nr.4.122, șeful Marelui Cartier General a aprobat cererea generalului Berthelot de creare a Direcției aeronautice, condusă de lt.col. Francois de Vergnette de Lamotte, Cavaler al Legiunii de Onoare franceze”.