Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Unirea Principatelor Române reprezintă actul consfințit de naștere, scris pe pergamentul galben al istoriei, și asta după ce oamenii care vorbeau aceeași limbă, aveau aceleași obiceiuri și o dorință unică de unire mai experimentaseră momentul cu două sute şi ceva de ani în urmă, când Mihai Viteazul a pus sub un singur steag Transilvania, Țara Românească și Moldova.

În 1859, două provincii românești, sub girul unor puteri mondiale din vremea respectivă, alegeau drept conducător aceeași persoană, pe Alexandru Ioan Cuza, consacrând astfel visul de veacuri, povestit pe la porțile imperiilor ce ne-au înconjurat ca un blestem de-a lungul veacurilor.

Municipiul Iași s-a îmbrăcat de sărbătoare, căci 24 Ianuarie a fost celebrat, într-o zi de iarnă blândă, printr-o serie de manifestări la care au răspuns prezent, cinstind astfel memoria celor care au sacrificat totul pentru un nou început: preşedintele Klaus Iohannis; premierul Ludovic Orban; ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă; şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu; ambasadori; parlamentari și reprezentanţi ai administraţiei locale. Evenimentele au avut loc în Piaţa Unirii şi au cuprins: un Te Deum şi un cuvânt de binecuvântare rostit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, discursurile oficialităţilor centrale şi locale, precum şi depunerea de coroane la Ansamblul statuar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„Cu 161 de ani în urmă, românii de pe cele două maluri ale Milcovului sărbătoreau împreună îndeplinirea unui ideal drag al generației pașoptiste, Unirea Moldovei cu Țara Românească. Ce poate fi mai frumos pentru o națiune decât consensul în jurul unui obiectiv vizionar a cărui împlinire avea să deschidă calea către un stat modern, suveran și independent?” - a transmis Ludovic Orban în mesajul său.

Blocul de defilare a cuprins militari din Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”, Batalionul 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă” din Vatra Dornei, Batalionul 53 Comando „Smaranda Brăescu” din Bacău, pompieri şi jandarmi ieşeni, elevi ai Colegiului Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, precum şi un detaşament al „Asociaţiei Tradiţii Militare”.

La Cluj, militarii Diviziei 4 Infanterie „Gemina” au pornit în marș din cazarma marii unități spre centrul orașului, unde se află bustul domnitorului Unirii. Aici așteptau zeci de persoane îmbrăcate în port popular, dar și oameni veniți cu copii, echipați cu stegulețe și cocarde tricolore cu poza lui Alexandru Ioan Cuza. Chiar dacă Transilvania a mai avut de așteptat circa 60 de ani pentru a se uni cu patria-mamă, oamenii locului cinstesc momentul pentru că în conștiința națională străbunii lor au înfăptuit Unirea cu inima, așteptând doar momentul pentru a îmbrățișa țărâna tânără a proaspetei Românii. Și poate că Ardealul sărbătorește tocmai durerea și așteptarea chemării care a venit după decenii.

La eveniment au fost prezenți: prefectul Mircea Abrudean; președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe; primarul Emil Boc; ministrul agriculturii, Adrian Oros; dar și Mitropolitul Andrei Andreicuţ. Din piepturile ostașilor clujeni a răsunat un puternic și îmbietor „Deșteaptă-te, române!”, mai substanțial și relevabil ca niciodată, acompaniat și de glasurile timide ale celor prezenți, cu o notă pozitivă pentru cei mici, care au trăit momentul peste puterea lor de înțelegre. 

În cuvântul rostit cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei le-a vorbit celor prezenți despre înțelepciune, pornind de la cuvintele: „Cu trei virtuți m-am văzut împodobit: cu unirea dintre frați, cu dragostea dintre prieteni și cu buna înțelegere între soț și soție. Aceste adevăruri rămân valabile și astăzi. Pe 24 ianuarie 1859, Muntenia și Moldova s-au unit, Unirea între frați, Unire pregătită de către unioniștii care așteptau de multă vreme această clipă. Noi, cei de astăzi, uitându-ne în sus, la imaginea lor, dăm slavă lui Dumnezeu că s-a înfăptuit «Unirea de bază», după cum o numește Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ca apoi să aibă loc Unirea cea Mare, la 1 Decembrie 1918”.

„Dincolo de unitatea de limbă, de credință, de tradiții, ceea ce transformă un popor în națiune este «voința de a trăi împreună», după cum spunea omul de cultură francez Ernest Renan. Este de datoria noastră să consolidăm națiunea română, să ducem mai departe această moștenire” - a spus primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în alocuțiunea rostită. După cuvântările demnitarilor, Garda de Onoare a defilat prin fața mulțimii și a oficialităților.

La Sfântu Gheorghe, câteva sute de locuitori ai municipiului, dar și din localitățile județului Covasna au luat parte la eveniment. Adunați în jurul Grupului statuar „Mihai Viteazul”, cei prezenți, copii însoțiți de părinți sau bunici, tineri și adulți, au urmărit cu emoție fiecare parte cuprinsă în programul oficial: întâmpinarea prefectului județului Covasna, Iulian Todor, însoțit de comandantul garnizoanei Sfântu Gheorghe; prezentarea onorului militar; trecerea în revistă a Gărzii de Onoare și salutul Drapelelor de luptă; intonarea, instrumental, a  Imnului național; oficierea serviciului religios; rostirea alocuțiunilor; depunerea coroanelor și jerbelor de flori; defilarea Gărzii de Onoare; prezentarea onorului Muzicii Militare.

„Avem multe de învățat din exemplul artizanilor Unirii Principatelor Române. Chiar dacă au existat și voci care se opuneau unificării, divanurile ad-hoc care au precedat unirea celor două principate au demonstrat dorinţa de unire a românilor, iar elitele politice ale vremii au fructificat o șansă istorică pentru întreaga națiune” - a rostit Iulian Todor.

În alocuțiunea sa, locotenent-colonelul Dorin Neagu a spus: „Sărbătorim astăzi 161 de ani de la Unirea Principatelor Române sau Mica Unire, așa cum mai este cunoscută în istorie, alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, după ce, la 5 ianuarie, fusese ales domnitor al Moldovei. A fost un act de mare curaj politic, aș putea spune, având în vedere că la acea dată principatele, teritoriile locuite de români, erau înconjurate de trei mari imperii net superioare din punct de vedere economic și militar. Cuza, ca domnitor, printr-o serie de reforme, a reușit modernizarea României și, în special, modernizarea armatei. Este important să evocăm aceste momente, să ne cunoaștem istoria, să-i cinstim pe înaintașii noștri, care au făcut lucruri mărețe pentru acest popor și să ne omagiem eroii. Aș încheia cu un citat din Nicolae Bălcescu, care spunea la 1848: ˂˂Poporul care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții˃˃”.

La Colegiul Național „Octavian Goga” din Miercurea Ciuc a avut loc vernisajul expoziției „Străbunii mei. Rădăcini”, fiind prima dată când instituția de învățământ și-a deschis un muzeu în cadrul incintei. Apoi, în Palatul Administrativ a avut loc marcarea evenimentului de la 1859, prin expozeuri susținute de prefectul județului Harghita, Andrei Adrian, și de Preasfințitul Andrei, episcop al Covasnei și Harghitei.

În București, Muzeul National de Istorie a României a vernisat, în Sala Lapidarium, micro-expoziția „Mici însemne ale unor mari năzuințe. Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie și numismatică”. Prin această acțiune, înscrisă în cadrul seriei de evenimente „Exponatul lunii”, MNIR a adus în atenția publicului câteva piese din patrimoniul Colecției Filatelice a României, respectiv al colecției Cabinetului Numismatic al instituției muzeale: o scrisoare francată cu marca poștală din emisiunea „Principatele Unite”, cu valoarea nominală de 30 parale, circulată între București și Brăila, 25-27 iunie 1862; un timbru poștal cu efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza în oval, cu valoarea nominală de 5 parale și emis în anul 1865; două probe ale monedei de 5 sutimi din anul 1864, cu efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza în profil, pe avers și inscripția „PRINCIPATELE UNITE”, alături de valoarea nominală și milesimul pe revers. Marca poștală și moneda reprezentând efigia lui Cuza sunt etalate și pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui, în luna martie.

Curtea de Argeș a fost pregătită de sărbătoare, festivitatea desfășurându-se pe platoul din fața Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” – ctitoria domnitorilor Basarabi și punctând încă o dată că în garnizoanele mai mici există o strânsă legătură între armată și societatea civilă, bazată pe respect și încredere. Un număr foarte mare de argeșeni au fost entuziasmați atunci când militarii Detașamentului de Onoare din cadrul Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada” au defilat pe bulevardul principal al municipiului, cei prezenți la acest moment aniversar trăind atmosfera evenimentului petrecut în urmă cu 161 de ani.

Reconstituirea vizitei domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Buzău cu ocazia Unirii Principatelor a avut parte anul acesta de un nou scenariu, alături de marele domnitor putând fi remarcate și reconstituirile lui Mihai Viteazu și ale regelui Ferdinand I.

La Focșani, Ziua Unirii a fost sărbătorită în două locuri diferite, ceremonia militară fiind organizată de către Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”.

Nici militarii români care se află în misiune în Polonia nu au trecut cu vederea ziua de 24 Ianuarie și au sărbătorit acest lucru cu gândul la cei de acasă, care îi așteaptă. Astfel, ei au format conturul țării, arătând că orinde i-ar duce pașii, soldații români au tricolorul și patria adânc tatuate în inimă.

Alte ceremonii de evocare au fost organizate la Pitești, Constanța, Timișoara, Craiova, Brașov, Brăila, Mangalia, Tulcea, Câmpulung Muscel, Satu Mare, Bârlad, Toplița și Bălan. Toate evenimentele s-au încheiat cu „Hora Unirii”, devenită un legământ și un jurământ de credință că aceste pământuri vor fi păstrate așa cum au fost moștenite, indiferent de obstacolele și provocările la care va fi supus poporul român.