Imnul României

Colonel (rtr) Constantin CHIPER
Publicat pe 29.07.2020

Orice naţiune, orice stat se identifică fundamental cu câteva simboluri esenţiale: drapelul, stema şi imnul. Dicţionarul Explicativ al limbii române defineşte termenul de imn naţional sau imn de stat drept „Un cântec solemn apărut odată cu formarea statelor naţionale şi adoptat oficial ca simbol al unităţii naţionale de stat”.

Ca peste tot în lume, şi Imnul naţional al României are o istorie proprie, pe cât de interesantă, pe atât de tumultoasă şi surprinzătoare. Primele preocupări pentru un imn propriu-zis au avut loc în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. Trei compoziţii au fost adoptate pentru armata română, folosindu-se ca imn naţional una dintre ele, „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, creată de capelmaistrul Eduard Hübsch.

Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris „Imnul Regal Român”, care avea să devină Imnul de stat al României. Acesta a fost intonat pentru prima dată la data de 10 mai 1881, la încoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947.

După proclamarea Republicii Populare Române, la data de 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a abdicat, multe marşuri şi cântece patriotice, printre care şi „Deşteaptă-te române!”, au fost interzise. Versurile imnului din această perioadă au aparţinut lui Aurel Baranga, iar melodia, sacadată şi greoaie, cu note acute, dificil de interpretat, lui Matei Socor.

Al doilea imn al României, „Zdrobite cătuşe”, a fost introdus la data de 4 ianuarie 1948.

Zdrobite cătuşe în urmă rămân,

În frunte-i mereu muncitorul.

Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul.

Trăiască, trăiască, Republica noastră,

În marş de năvalnic şuvoi revărsat,

Muncitori şi ţărani, cărturari şi ostaşi,

Zidim România Republicii noi.

 

Al doilea imn din perioada comunistă a fost „Te slăvim, Românie”, pe versurile poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, muzica aparţinând tot lui Matei Socor, preşedintele Uniunii Compozitorilor din vremea respectivă. A doua strofă sublinia prietenia cu Uniunea Sovietică şi ideologia leninistă. Aceasta a fost cenzurată începând cu 1960, iar la scurt timp, imnul a rămas doar în interpretare instrumentală, fiind folosit până la numirea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea statului.

 

Te slăvim, Românie, pământ părintesc,

Mândre plaiuri sub cerul tău paşnic rodesc,

E zdrobit al trecutului jug blestemat,

Nu zadarnic străbunii eroi au luptat.

Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

 

Refren:


Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână,

Trăiască Republica

Populară Română!

 

Noi uzine clădim, rosul holdei sporim,

Vrem în pace cu orice popor să trăim.

Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag,

Îi vom frânge în numele-a tot ce ni-e drag.

Înălţa-vom spre glorie al patriei steag.

 

La 28 martie 1974, Marea Adunare Naţională instituia funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu fiind ales în unanimitate şi devenind astfel primul preşedinte al României. Un an mai târziu, Nicolae Ceauşescu a dispus ca melodia patriotică „Pe-al nostru steag e scris unire”, compusă de Ciprian Porumbescu în 1880, pentru a fi imnul societăţii studenţeşti „România Jună” din Viena, să devină noul Imn de stat. I se schimbase titlul în „E scris pe tricolor Unire!”, numai că melodia respectivă este, din anul 1912, imnul naţional al Albaniei.

În octombrie 1977, Nicolae Ceauşescu a impus ca Imn naţional al Republicii Socialiste România un alt cântec al lui Ciprian Porumbescu, „Trei culori”, modificându-i versurile inițiale şi cu specificarea că este „text adaptat”.

 

Trei culori cunosc pe lume,

Amintind de-un brav popor,

Ce-i viteaz, cu vechi renume,

În luptă triumfător.

Multe secole luptară

Străbunii noştri eroi,

Să trăim stăpâni în ţară,

Ziditori ai lumii noi.

Roşu, galben şi albastru

Este-al nostru tricolor,

Se înalţă ca un astru

Gloriosul meu popor.

Suntem un popor în lume

Strâns unit şi muncitor

Liber, cu un nou renume

Şi un ţel cutezător.

Azi partidul ne uneşte

Şi pe plaiul românesc

Socialismul se clădeşte

Prin elan muncitoresc.

Pentru-a patriei onoare,

Vrăjmaşii-n luptă-i zdrobim,

Cu alte neamuri sub soare,

Demn, în pace să trăim.

Iar tu, Românie mândră,

Tot mereu să dăinuieşti

Şi în comunista eră

Ca o stea să străluceşti.

 

Actualul Imn naţional al României, „Deşteaptă-te, române! , este format din versurile strofelor 1, 2, 4 şi 11 ale poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, pe muzica populară culeasă de Anton Pann şi adaptată de Gheorghe Ucenescu. Textul este marşul anului revoluţionar 1848 și a fost scris în atmosfera de emoţie generată de Adunarea de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, din 3/15 mai 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla atunci la Braşov, în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate şi redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, al periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei”. Textul acestui cântec l-a publicat în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, sub titlul „Un răsunet”.

Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, acesta a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul naţional al României, sub numele „Deşteaptă-te române!”. Imnul conţine expresia „acum ori niciodată”, prezentă în imnuri naţionale celebre, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina, până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze. Se spune că prima oară a fost cântat pe 29 iulie 1848 în Parcul „Zăvoi” din Râmnicu Vâlcea. De aceea, începând cu anul 1998, în fiecare an, pe 29 iulie, se sărbătoreşte Ziua Imnului Naţional al României.

În actuala Constituţie, Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Cel mai probabil este vorba despre o melodie de factură populară cântată la vremea respectivă pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele”, melodie ce a fost culeasă din folclor de către Anton Pann şi adaptată ulterior împreună cu Gheorghe Ucenescu.

Pentru o vreme, „Deşteaptă-te române!” a fost, de asemenea, Imn naţional al Republicii Democratice Moldoveneşti (1917–1918) şi al Republicii Moldova (1991–1994).

Împarte cu prietenii tăi:

Ultimele articole


Imnul României
Publicat pe: 29-07-2020
Afişări: 338
Cimitirul de onoare al eroilor români și germani din Primul Război Mondial - Municipiul Roman, județul Neamț
ISTORICUL "CULTUL EROILOR"
Publicat pe: 28-05-2020
Afişări: 572
Jurnalistul Mario Hadrian Balint
Fereastră spre Kandahar
Publicat pe: 11-05-2020
Afişări: 664
Între violențe, sufletul combatantului
Între violențe, sufletul combatantului
Publicat pe: 04-05-2020
Afişări: 515

Mărțișoare de revistă
Publicat pe: 02-03-2020
Afişări: 907

Două inimi, sub o țară
Publicat pe: 29-01-2020
Afişări: 549
Existența - prin ochii cărților
EXISTENȚA - PRIN OCHII CĂRȚILOR
Publicat pe: 28-11-2019
Afişări: 1,612

25 0ctombrie - Ziua Armatei Române
Publicat pe: 24-10-2019
Afişări: 743

Citeşte şi:

Cimitirul de onoare al eroilor români și germani din Primul Război Mondial - Municipiul Roman, județul Neamț
Publicat pe 28.05.2020
„Neamul este etern prin cultul eroilor”. (Nicolae Iorga) După încheierea războiului pentru întregire statală şi eliberare naţională (1916-1919), pe...
Publicat pe 20.10.2017
În perioada 18–21 octombrie 2017, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional se desfăşoară cea de-a XIII-a ediţie a Salonului de carte „Polemos...
Publicat pe 24.10.2019
Armata reprezintă totalitatea forţelor militare ale unui stat. În epoca medievală, Ţările Române aveau oastea permanentă a domnului (oastea cea mică...
Afganistan. A mai rămas o săptămână de misiune pentru Batalionul 300 Protecția Forței Sfântul Andrei. Până atunci, infanteriștii gălățeni mai au o...

Comentarii