Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Ca în fiecare an, interviul din primul număr al publicaţiei noastre este rezervat şefului Statului Major al Forţelor Terestre. Este un bun prilej pentru retrospectiva anului precedent – având în vedere că datele statistice sunt la zi, întrucât anterior au avut loc şedinţele de autoevaluare ale structurilor – şi, totodată, un prilej de a afla principalele obiective care stau în faţa Forţelor Terestre pentru anul în curs. Implicaţiile situaţiei geopolitice actuale asupra programului de pregătire a militarilor noştri au constituit, desigur, una dintre întrebări.

— Domnule general, având în vedere resursele Forţelor Terestre avute la dispoziţie în 2015, aş dori să vorbim în prima parte a interviului nostru despre obiectivele prioritare din acest an.

— În primul rând, aş dori să vă mulţumesc pentru ocazia de a mă adresa – prin intermediul dumneavoastră –  militarilor şi personalului civil din Forţele Terestre Române, familiilor acestora şi, în general, tuturor celor care ne sunt alături zilnic în activitatea noastră onorantă şi în acelaşi timp dificilă.           

Vă mulţumesc pentru această primă întrebare pentru că ea surprinde esenţa oricărui proces de planificare: corelaţia dintre obiective şi resurse, două dintre elementele fundamentale ale oricărei strategii.

Evident că la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre am iniţiat un proces amplu de analiză, având la bază intenţia eşaloanelor noastre superioare şi resursele previzionate, în scopul identificării obiectivelor pe care le putem atinge în acest an.

Dintre acestea menţionez, în primul rând, participarea forţelor terestre la înfiinţarea Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO, deoarece este o mare responsabilitate pe care factorul politic a asumat-o pentru ţara noastră şi pe care noi, militarii, va trebui să o operaţionalizăm. Importanţa acestor două structuri conferă caracterul prioritar al acestui obiectiv, întrucât ele sunt legate direct de misiunea noastră fundamentală: participarea la apărarea suveranităţii, integrităţii şi unităţii statului nostru.

Continuarea procesului de transformare şi modernizare a structurilor din forţele terestre, în scopul realizării unei capacităţi operaţionale credibile este un alt obiectiv prioritar pentru acest an. Apărarea naţională este o sarcină complexă, iar noi trebuie să fim în măsură să dovedim poporului nostru, în primul rând, dar şi aliaţilor noştri, că suntem o forţă profesionistă, pe care se poate conta în caz de nevoie.

Planificarea, organizarea şi coordonarea procesului de pregătire a forţelor nominalizate la misiuni şi operaţii în afara statului român

Este bine cunoscut faptul că participarea militarilor noştri, în special a celor din forţele terestre, la acest tip de misiuni a contribuit în mod semnificativ la creşterea prestigiului României ca partener de nădejde. În repetate rânduri s-a afirmat că am fost buni ambasadori ai României şi ne mândrim cu acest fapt. Aceasta ne obligă să fim şi mai buni, şi mai pregătiţi.

Avem, de asemenea, în vedere creşterea nivelului de operativitate a tehnicii şi echipamentelor. Mentenanţa tehnicii, şi anul acesta, constituie o prioritate. Ne dorim tehnică nouă, însă până când o vom primi trebuie să menţinem într-o stare bună ceea ce ţara ne-a pus la dispoziţie.

Continuarea procesului de formare, specializare şi perfecţionare a instruirii profesionale a personalului militar face parte din obiectivele prioritare. Acest lucru se realizează în scopul creşterii experienţei la toate nivelurile şi de formare a unui corp de cadre şi soldaţi-gradaţi profesionişti, capabil să execute sarcini complexe într-un mediu operaţional, aplicând principiul iniţiativei disciplinate.

— Situaţia geopolitică a fost destul de tensionată la începutul lui 2015, iar acest fapt se reflectă şi în angajamentele asumate de România. Au survenit modificări în privinţa programului de pregătire pentru militarii din forţele terestre?

— Este clar că evenimentele recente petrecute în vecinătatea estică a României au creat îngrijorări în cele mai înalte cercuri politico-militare europene şi transatlantice. Aceste îngrijorări au generat „Planul de reasigurare al Alianţei” pentru aliaţii aflaţi în flancul estic al NATO. Una din componentele esenţiale ale acestui plan este dezvoltarea interoperabilităţii la nivel aliat, prin instruirea în comun a militarilor.

În acest sens au fost planificate împreună cu partenerii noştri exerciţii de complexitate ridicată, care vor aborda reacţii la diferitele provocări ale câmpului de luptă modern, în context întrunit şi multinaţional. Pe lângă faptul că numărul exerciţiilor a crescut semnificativ, ceea ce diferă faţă de ceea ce planificasem încă de anul trecut este complexitatea şi nivelul de participare.

Spre exemplu, la data apariţiei interviului, militarii din forţele terestre participă cu un detaşament în Hohenfels, la exerciţiul „SABER JUNCTION”. Tot în această perioadă, un grup de luptă de nivel brigadă se află în poligonul Smârdan, unde execută acţiuni ofensive şi defensive, alături de 400 de militari americani, 130 de militari britanici şi 26 de militari din Republica Moldova, în cadrul exerciţiului „WIND SPRIG 15”. În afara acestuia, vom executa în acest an alte 18 exerciţii majore împreună cu partenerii şi aliaţii noştri pe teritoriul naţional, şi un număr de 23 pe teritoriul altor state.

Nu în ultimul rând, vom găzdui în facilităţile de instrucţie ale forţelor terestre, în luna iunie a acestui an, un număr foarte important de exerciţii ale Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli, „TRIDENT JOUST 15”. Cu această ocazie am integrat şi un exerciţiu al comandamentului diviziei româneşti, care va asigura cadrul viitorului comandament al Diviziei Multinaţionale Sud-Est.

Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, vreau să vă spun că mă bucur că, după mulţi ani de restricţii bugetare, vom avea în acest an ocazia de a vedea în teren şi a antrena fiecare structură de la nivel batalion în sus.

Este, în opinia mea, un semnal puternic al hotărârii noastre de a ne pregăti pentru a fi în măsură să ne facem datoria în orice situaţie.

— Domnule general, numărul militarilor români care participă la misiuni în teatrele de operaţii s-a redus considerabil, odată cu încheierea misiunii ISAF. Cum va fi valorificată experienţa acumulată de militarii care au participat la astfel de activităţi?

— Anul 2014 a adus diminuarea participării la misiunea ISAF, repatrierea personalului şi a echipamentelor în mod gradual, pe măsura preluării responsabilităţilor de către forţele de securitate afgane.

În anul 2015, începând cu luna februarie, la solicitarea NATO, forţele terestre participă la misiunea „RESOLUTE SUPPORT” din Afganistan cu: un batalion de infanterie destinat protecţiei forţei pentru baza militară din Kandahar, un detaşament de consilieri pentru Armata Naţională Afgană, un detaşament de poliţie militară care acţionează în cadrul detaşamentului International Military Police, un detaşament de consilieri în domeniul forţelor pentru operaţii speciale (Romanian Special Operation Advisory Group).

Debutul lunii februarie marchează participarea în teatrul de operaţii din Balcanii de Vest, în cadrul operaţiei Uniunii Europene „EUFOR ALTHEA” din Bosnia-Herţegovina, a unei echipe de instructori, destinată pregătirii militarilor din forţele armate ale Bosniei-Herţegovinei, pe linia instalaţiilor de artilerie APR-40 calibru 122 mm.

Totodată, urmând exemplul anilor anteriori, Statul Major al Forţelor Terestre, în baza acordurilor şi angajamentelor asumate, pune la dispoziţie structuri care participă la iniţiative de cooperare militară regională şi la „Pachetul de forţe în aşteptare”.

Rezultatul participării la misiuni în teatrele de operaţii este nivelul ridicat de cunoaştere a limbii engleze şi a limbajului operaţional, fapt ce a condus la crearea premiselor realizării unei interoperabilităţi ridicate, cu structuri din forţele terestre ale diferitelor state membre NATO. O dovadă incontestabilă în acest sens o reprezintă Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre (CIL-FT), care a cunoscut, în ultimul timp, o evoluţie ascendentă, având ca fundament experienţa acumulată ca urmare a participării la misiuni în teatrele de operaţii sau a schimbului de experienţă cu centre de pregătire similare din state partenere.

— În ultimii ani, învăţământul militar s-a menţinut la un nivel ridicat, fiind un punct de referinţă în învăţământul naţional. Care este intenţia comenzii Statului Major la Forţelor Terestre pentru anul 2015 în privinţa actului instructiv-educativ din unităţile de învăţământ din subordine?

— Aşa cum am menţionat, dezvoltarea resursei umane este una din priorităţile mele şi voi aloca acele resurse necesare pentru ridicarea nivelului de pregătire al militarilor din forţele terestre. Întrebarea dumneavoastră vizează în prima sa parte învăţământul militar preuniversitar. Este un motiv de mare mândrie că absolvenţii noştri promovează examenul de bacalaureat în proporţie de aproape 100%. Acest fapt are la bază mai mulţi piloni: în primul rând, calitatea de excepţie a corpului didactic, care în fiecare an reuşeşte cu pasiune şi dăruire să scoată ce este mai bun din adolescenţii cu lampas la pantaloni; în al doilea rând, este meritul procesului de selecţie, atât la intrarea în sistem, cât şi pe parcursul celor patru ani de studiu, un sistem transparent şi bazat pe merit şi competenţe, care a adus în sistemul militar cei mai buni copii; şi, nu în ultimul rând, este vorba de tradiţie. Aceste colegii sunt în fruntea învăţământului de decenii, fiind repere pe plan naţional şi internaţional.

Nu ne mândrim doar cu ei, ci şi cu studenţii noştri din Academia Forţelor Terestre, cursanţii Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri, şi cursanţii modulelor de formare din centrele de pregătire. Rezultatele lor din ultimii ani reflectă interesul pentru viitoarea profesie.

În ceea ce priveşte latura formativă a învăţământului militar, intenţia mea pentru acest an este de a iniţia demersurile pentru optimizarea actualului sistem de formare, cu scopul de a completa acele cunoştinţe şi deprinderi necesare ocupării primei funcţii, în paralel cu perfecţionarea pregătirii psihopedagogice, metodice şi de specialitate a personalului didactic.

— Mijloacele tehnice din înzestrare sunt la fel de importante ca şi pregătirea personalului, de aceea vă propunem ca, în continuare, să ne spuneţi câteva cuvinte despre managementul achiziţiilor, pe termen scurt şi mediu, în vederea înzestrării forţelor terestre cu tehnică militară şi armament.

— În prezent, fondurile alocate pentru dotarea structurilor din forţele terestre nu permit iniţierea unor noi programe de înzestrare, ci doar continuarea celor începute în anii anteriori. În acest context, priorităţile stabilite la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre au fost şi vor fi menţinerea în stare de operativitate, la un nivel corespunzător, a echipamentelor aflate în înzestrarea forţelor terestre, în limita fondurilor financiare alocate prin bugetele anuale.

Alocarea la un nivel cu mult sub necesar a condus la diminuarea numărului de echipamente în stare de funcţionare şi restrângerea activităţii operatorilor economici cu care au fost încheiate contracte de mentenanţă.

În baza Ordonanţei nr. 9/2014, au fost alocate fonduri suplimentare pentru mentenanţa echipamentelor, iar această activitate a fost revigorată la un nivel apropiat de necesarul forţelor terestre şi de capacităţile productive ale structurilor proprii de reparaţii, precum şi ale operatorilor economici.

Referitor la înzestrare, în cursul lunii aprilie vom primi ultimul lot de transportoare PIRANHA IIIC, puncte de comandă mobile, vehicule destinate grupelor de lunetişti, de evacuare medicală, cu aruncător de 120 mm, tractoare de evacuare şi reparaţii, precum şi un vehicul echipat pentru executarea misiunilor de cercetare CBRN.

Anul acesta şi în cei care urmează vom continua achiziţia sistemelor de comandă şi control, iar pe termen scurt, ne propunem unele achiziţii pentru acoperirea nevoilor urgente de dotare, cum ar fi: paraşute, mijloace de transport în condiţii de iarnă (snowmobile), echipamente de căutare-salvare şi vehicule de transport pentru persoane.

Un deziderat primordial al Statului Major al Forţelor Terestre îl constituie iniţierea programului de înzestrare cu transportoare blindate, cu putere mare de foc şi grad ridicat de protecţie a personalului.

Preocupările noastre au ecouri şi în dotarea graduală, cu echipamente noi, a unităţilor şi subunităţilor de toate armele şi specialităţile, iar printre priorităţi se numără achiziţia sistemelor antitanc şi a celor de apărare antiaeriană.

— Domnule general, având în vedere că interviul va apărea în preajma  Zilei Forţelor Terestre, vă rugăm să le adresaţi câteva cuvinte camarazilor noştri.

— Bunul cel mai de preţ pe care-l are o structură este personalul şi aş dori ca, în acest an, sărbătoarea noastră să ne găsească mai încrezători în propriile forţe, indiferent de poziţia pe care o ocupăm în marea familie a forţelor terestre. Activitatea fiecăruia dintre noi este esenţială în bunul mers al structurilor din care facem parte şi doar împreună putem îndeplini misiunile pe care ţara ni le-a încredinţat.

Performanţa fiecăruia dintre noi este, de cele mai multe ori, dată de efortul depus pentru pregătirea individuală, iar profesia armelor ne cere să găsim soluţii problemelor complexe ale zilelor noastre. Evoluţiile mediului de securitate din vecinătate ne arată, încă o dată, cât de importantă este pregătirea.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne aducem aminte de tradiţiile noastre. Suntem cea mai veche şi cea mai numeroasă categorie de forţe a Armatei României. Pe osemintele luptătorilor tereştri s-a construit această ţară şi independenţa ei. Trebuie să respectăm valorile fundamentale ale înaintaşilor noştri şi să fim mândri că purtăm uniforma oastei ţării.

La ceas aniversar, vă doresc să fiţi sănătoşi, dedicaţi permanent nobilei meserii a armelor şi angajaţi în îndeplinirea sarcinilor ce ne aşteaptă.

LA MULŢI ANI !