Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Marţi, 24 ianuarie, la Iaşi, locul unde s-a "plămădit" Unirea Principatelor, a fost sărbătorită, cu fast, împlinirea a 158 de ani de la ceea ce acest moment istoric reprezintă în fapt: ziua de naştere a statului român modern. 

Aşa cum spune şi lozinca, adusă în prim-plan prin toate mijloacele de popularizare, nu doar dintr-un patriotism local, cât mai degrabă prin prisma reactualizării în conştiinţa tuturor a unui adevăr istoric, "România s-a născut la Iaşi!". Acest fapt de netăgăduit face ca manifestările prilejuite de Unirea Principatelor, un act început pe 5 ianuarie la Iaşi, dar desăvârşit pe 24 ianuarie la Bucureşti, să aibă totuşi centrul de greutate în capitala Moldovei.

De altfel, bogata reprezentare din partea oficialităţilor administraţiei locale şi centrale, atât din România, cât şi din Republica Moldova, numeroasa asistenţă, dar şi pleiada de manifestări organizate cu acest prilej, toate acestea au făcut ca ziua de 24 Ianuarie să fie într-adevăr o zi de sărbătoare naţională la Iaşi, şi un loc cât se poate de nimerit pentru a simţi şi recunoaşte importanţa actului istoric săvârşit de înaintaşii noştri.

Parte a manifestărilor pregătite cu prilejul acestei sărbători, manifestări care au însumat mai multe evenimente artistice, culturale şi religioase desfăşurate pe parcursul a două zile (23 şi 24 ianuarie), momentul oficial a fost marcat de activitatea din Piaţa Unirii. Aici, în prezenţa câtorva mii de oameni, a reprezentanţilor autorităţilor locale, în frunte cu primarul Iaşului şi preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi a celor centrale, printre care amintim membri ai Guvernului (miniştrii de cultură de la Bucureşti şi Chişinău), consilierul prezidenţial, generalul Ion Oprişor, membri ai Parlamentului, oameni de cultură, înalte oficialităţi religioase şi, desigur, militari, a fost oficiat un Te Deum, au fost depuse coroane de flori, rostite discursuri oficiale şi, nu în ultimul rând, a fost organizată o paradă militară.

În faţa înaltei asistenţe, printre care se afla şi şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent Dumitru Scarlat, au defilat militarii Brigăzii 15 Mecanizate "Podu Înalt", cei ai Batalionului 630 Paraşutişti, un detaşament al elevilor Colegiului Naţional Militar "Ştefan cel Mare", dar şi detaşamente ale Jandarmeriei, ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, ori ale Direcţiei Penitenciarelor. Defilarea s-a încheiat cu Garda de Onoare a Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul", comandată de colonelul Ioan Cernat, în ritmurile marşurilor cântate de Muzica Militară a aceleiaşi structuri unicat a Armatei României.

Alături de militarii activi au defilat şi membrii Asociaţiei "Tradiţia Militară", o prezenţă deja obişnuită a evenimentelor legate de evocarea unor momente istorice şi de rolul armatei în cadrul acestora, un grup de oameni inimoşi ce dovedesc cel puţin la fel de multă dedicaţie şi disciplină precum militarii ale căror roluri le joacă.

Aşa cum e tradiţia, activităţile au continuat cu Hora Unirii, în care s-au prins mai toţi cei prezenţi în zona oficială a Pieţei, deopotrivă artişti, oficialităţi civile şi militare, diverşi invitaţi, tineri şi bătrâni.

Un alt moment deosebit l-a constituit, spre finalul zilei, retragerea cu torţe a militarilor Brigăzii 15 Mecanizate pe un traseu populat, ca şi Piaţa Unirii, de numeroşi spectatori, simpli cetăţeni entuziaşti, a căror prezenţă şi interes pentru astfel de manifestări dau sens, plinătate şi continuitate sărbătoririi unor asemenea momente deosebite ale istoriei noastre.

De remarcat, aşadar, nu doar interesul pe care autorităţile locale îl dau acestei sărbători, dar şi modului în care oamenii obişnuiţi trăiesc şi participă la rememorarea faptelor unei generaţii de români, laolaltă moldoveni şi munteni, care au construit, prin eforturile lor, o ţară.