Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Data de 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-fascistă. Luptele eroice, pe care armata română le-a purtat în acele vremuri cu grele încercări pentru eliberarea părţii de nord-vest a ţării, au fost încununate de succes când inamicul a fost împins peste frontierele naționale. Victoriile armatei române au contribuit la configurarea liniei de est a frontului într-o demarcaţie aproape liniară, care lega Marea Baltică - valea Dunării şi Marea Adriatică. Preţul plătit de România în intervalul 23 august - 25 octombrie 1944 a însumat 58.330 de soldaţi ucişi, răniţi sau prizonieri. Eforturile depuse în slujba cauzei coaliţiei Naţiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste au însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Însemnate au fost, de asemenea, luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, unde, timp de cinci luni au fost folosite forţe semnificative, numărând 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie şi artilerie antiaeriană, Corpul 1 Aerian, Brigada de Căi Ferate, Regimentul 2 Care de Luptă şi alte unităţi şi formaţiuni militare, cu un total de 248.430 militari.

Recunoștința sacrificiilor pe care Armata României le-a făcut spre sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale a fost consemnată și în august 1946, când la Conferinţa de Pace de la Paris, ministrul de externe al Cehoslovaciei, Jan Masaryk, avea să declare: „România a acordat ajutor poporului cehoslovac în clipele cele mai grele ale luptei sale împotriva cotropitorilor fascişti. Poporul cehoslovac nu va uita că trupele române au luptat voluntar împotriva nemţilor pe teritoriul Cehoslovaciei, ajutând la eliberarea ei”.

În ianuarie 1945, într-un discurs susţinut în Camera Comunelor, deputatul laburist I.Thomas cerea: „De vreme ce România este a patra ţară cu efective pe frontul împotriva Germaniei, ar fi cazul de a propune să i se acorde statut de cobeligeranţă”. Însă, României i-au fost impuse condiţii grele, politice şi economice, atât prin Convenţia de la Moscova, din septembrie 1944, cât şi prin prevederi ale Tratatului de Pace, semnat în 10 februarie 1947.

În campaniile celui de-al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

                                                                                                       ***

Revenind în actualitate  - în anul 2020 -  Ziua Armatei României a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns, din cauza măsurilor impuse de pandemia de coronavirus, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români.

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă, a participat alături de preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu la ceremonialul militar-religios dedicat Zilei Armatei României, desfăşurat la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Bucureşti. Evenimentul a mai fost marcat, poate în ton cu vremurile, și de ceremonia de primire a Drapelului de luptă al Institutului Medico-Militar şi de depunere a Jurământului Militar de către studenţi ai anului I de la Catedra de Pregătire şi Perfecţionare Medico-Militară din Bucureşti. Totodată, depuneri de coroane și jerbe de flori au avut loc și la Monumentul Eroilor Patriei din al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piaţa Leu).

La Carei a avut loc, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostaşului Român”, o ceremonie care a marcat faptele de arme ale înaintașilor noștri. Localitatea are o semnificație aparte datorată faptului că, în urmă cu 76 de ani, la 25 octombrie 1944, armata română a eliberat ultima palmă de pământ strămoșesc de sub ocupație străină, recucerind, astfel, teritoriul național și readucând patria la hotarele care au zămislit-o.

La Cluj-Napoca, la sediul Diviziei 4 Infanterie „Gemina” s-a desfășurat, de asemenea, o ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori. Prezentarea semnificației zilei a fost susținută de locțiitorul șefului de Stat Major pentru Operații al marii unității, colonel Ștefan Toader.

Ziua de 25 Octombrie reprezintă un simbol cu valoare de referință în istoria și conștiința poporului român, o zi care - dincolo de semnificația ei strict istorică - glorifică faptele de vitejie ale tuturor eroilor neamului românesc, de la cei care au contribuit în vechime la formarea națiunii și a statului român, ori de la eroii știuți și neștiuți care au luptat în cele două războaie mondiale, până la camarazii căzuți la datorie în teatrele de operații, după 1990. Datorită jertfelor înaintașilor noștri și sacrificiului făcut de militarii care își îndeplinesc datoria față de țară în teatrele de operații, România este astăzi un partener de încredere în cadrul NATO și un pol de securitate în sud-estul Europei.

Ca în fiecare an, 25 Octombrie a fost sărbătorit de către militarii Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureșianu”, dar, de această dată, printr-o ceremonie restrânsă, în cazarma unității. Premergător acestui eveniment, rachetiștii floreșteni au organizat și desfășurat o serie de activități aniversare, printre care o acțiune amplă de donare de sânge și un simpozion dedicat acestei sărbători importante din viața militarilor. Activitatea dedicată acestei zile a debutat cu intonarea Imnului național, continuând cu serviciul religios de cinstire a memoriei înaintașilor, citirea mesajelor primite și conferirea de diplome și plachete personalului care s-a distins pe parcursul activităților regimentului.

La Bistrița, militarii Brigăzii 81 Mecanizate „General Grigore Bălan” au sărbătorit Ziua Armatei României în cadrul unei ceremonii militare și religioase, la Monumentul Eroilor din municipiu, aliniindu-se cu toți cei care în această zi au cinstit eroismul și jertfele prin care, de-a lungul vremii, oștirea și-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra unitatea națională și integritatea teritorială a statului român.

La Iaşi, la Cercul Militar din capitala Moldovei au avut loc două activități importante. Prima a fost redată de simpozionul cu titlul: „Ziua Armatei României - 25 Octombrie”, și a cuprins prezentarea de către reputați istorici a mai multor teme despre însemnătatea acestei zile. Totodată, a avut loc lansarea cărții „Generalul Ernest Broșteanu - eliberator al Basarabiei”, scrisă de istoricul militar Ion Giurcă, dar și vernisajul expoziției temporare cu tema: „Campania Armatei Române pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, Ungariei și Cehoslovaciei (septembrie 1944 - 12 mai 1945). Obiective, documente, imagini”. Proiectul s-a bucurat de sprijinul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” - filiala Iaşi și al colecționarului Ștefan Sălăjan.

Cea de-a doua activitate a constituit-o Simpozionul Național de Medalistică „Victor Antăluță”, ediția a II-a, organizat de: Societatea Numismatică Română, Academia Română - filiala Iași, Muzeul Militar Național „Ferdinand I” - filiala Iași și Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”, simpozion ce a avut loc în perioada 22 - 23 octombrie şi care a avut ca scop prezentarea noutăților în domeniul medalisticii, dar și creșterea nivelului de reprezentare a istoriei românilor. Punctele forte au fost lansarea plachetei „Centenarul Tratatului de la Trianon” 1920-2020, prezentarea uniformei de mareșal a regelui Ferdinand I (copie) - realizată de către „Romilitaria”, precum și discuții pe tematica medalisticii și istoriei. Au fost prezenţi reputați istorici români, specialiști în medalistică, iar Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” a fost reprezentată de locțiitorul comandantului, colonel Ionel-Lucian Sandu.

La Galați, în prezența comandantului de garnizoană, locotenent-colonel Octavian Remus Popa, și a șefilor instituțiilor publice locale s-a desfășurat un ceremonial militar-religios, la Mausoleul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea”, precum și un Te Deum oficiat de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian Crăciun, la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Apostol Andrei”. Manifestările au marcat astfel, și în acest an, respectul și prețuirea sacrificiului suprem al înaintașilor de arme ce și-au jertfit viața pe altarul patriei, pentru atingerea idealului de libertate și întregire a neamului.

Şi în garnizoana Brăila a avut loc o festivitate similară, la Ansamblul Comemorativ al Eroilor Neamului, ce a debutat cu desfăşurarea unui ceremonial militar. În cadrul acestuia, la care au participat: general de brigadă Vasile Ionescu - comandantul garnizoanei Brăila și comandant al Brigăzii 10 Geniu ,,Dunărea de Jos”, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale - subprefectul Simona Drăghicescu, Iulian Francisk, președintele al Consiliului Județean, primarul Viorel Marian Dragomir, comandanți ai unităților militare din garnizoană, cadre militare în rezervă și în retragere, s-a înălţat o rugă pentru ostaşii români, s-a transmis mesajul ministrului apărării naţionale și au fost depuse coroane de flori în memoria ostaşilor români căzuţi la datorie pentru înfăptuirea idealurilor naţionale, la Monumentul eroilor pontonieri, la Troița Primului Război Mondial, la Troița celui de-al Doilea Război Mondial și la Monumentul eroilor care și-au pierdut viața în teatrele de operații.

La Sibiu, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” a sărbătorit Ziua Armatei inclusiv prin ascensiunea colonelului Codruț Galaftion (instructor în cadrul Centrului de Pregătire Militară) pe Vârful Moldoveanu. Acest pelerinaj simbolic, ce constă în arborarea drapelului național pe „acoperișul României”, a început în anul 2012 și face parte dintr-un proiect ce își propune zece acțiuni de acest gen pentru sărbătorirea Zilei Armatei României și celebrarea înaintașilor.