Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Ziua de 24 Ianuarie reprezintă una dintre cele mai importante date din calendarul nostru istoric. Pe de-o parte, este data Unirii Mici, fără de care nici Unirea Mare din 1918 nu s-ar fi realizat, iar pe de altă parte, este momentul în care statul român intră în perioada sa modernă, inclusiv prin reformele pe care Alexandru Ioan Cuza avea să le înceapă ulterior.

După mai mulţi ani în care paşii spre îndeplinirea acestei dorinţe au fost "mărunţiţi" de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil care a dus, pe parcurs, la transformarea "României" de atunci într-un stat modern, care a devenit temelia desăvârşirii unităţii statale a românilor. Aniversarea acestei zile memorabile, ale cărei urmări au marcat profund istoria devenirii românilor, confirmă năzuinţa poporului de unire. Graniţa nefirească de la Milcov a dispărut pentru totdeauna, iar acel moment istoric a rămas pentru generaţiile următoare un exemplu însufleţitor, lucru care avea să-l facă pe Mihail Kogălniceanu să declare: "Unirea, naţiunea a făcut-o". La o distanţă în timp de 157 de ani de la 24 Ianuarie 1859, militarii din garnizoanele subordonate Diviziei 2 Infanterie "Getica" (Buzău, Constanţa, Focşani, Braşov, Craiova), în colaborare cu autorităţile locale, au marcat prin ceremonii militare acest important act istoric din viaţa poporului român. "Actul de la 24 Ianuarie 1859 a reprezentat o etapă crucială pentru evoluţia României moderne, pentru că noi, militarii, noi, românii, am fost uniţi în jurul idealurilor naţionale şi în jurul interesului acestei ţări în toate momentele de cumpănă ale istoriei" - a spus comandantul Diviziei 2 Infanterie "Getica", general-maior Petrică-Lucian Foca, la terminarea activităţilor desfăşurate la Focşani.

"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856 în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cântă mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova şi Ţara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.