Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

Activitatea de bilanţ a Ministerului Apărării Naţionale în anul 2015 s-a desfăşurat joi, 3 martie, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a prim-ministrului Dacian Cioloş.

În deschiderea prezentării sale, ministrul Mihnea Motoc a apreciat că prezenţa înaltelor oficialităţi la bilanţul anual al Ministerului Apărării Naţionale "confirmă interesul şi susţinerea pentru apărarea naţională în vremuri complicate, în care intensificarea acţiunilor militare din proximitate, ori de dincolo de orizont, vine să ameninţe securitatea României, dar şi a întregului spaţiu european". De asemenea, dumnealui a ţinut să precizeze că performanţele Armatei României s-au realizat, în cea mai mare măsură, în timpul ministrului Mircea Duşa, care a avut mandatul de ministru al apărării naţionale până către finalul anului precedent.

Întrucât o radiografie a Armatei României este prezentată cu claritate în Carta Albă a Apărării 2015-2019, ministrul Mihnea Motoc s-a referit, în prezentarea sa, la câteva date care au jalonat activitatea armatei în anul precedent. Astfel, pe parcursul anului 2015 s-au derulat 96 de programe de achiziţii, s-au desfăşurat 400 de exerciţii naţionale şi multinaţionale, peste 700 de militari au fost dislocaţi simultan în teatrele de operaţii, s-au constituit două structuri NATO pe teritoriul României, iar bugetul final destinat înzestrării a fost de aproximativ 2 mld. lei.

În 2015, eforturile organismului militar au urmat cinci mari direcţii: restabilirea capacităţii operaţionale, angajarea activă în NATO şi UE, parteneriate strategice robuste, revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi creşterea calităţii vieţii personalului.

Bugetul aprobat iniţial pentru MApN pe anul 2015, reprezentând 1,42 % din PIB, s-a încadrat în trendul ascendent al cheltuielilor de apărare început în anul 2013. Bugetul a fost suplimentat cu aproximativ 1,4 mld. lei, fiind orientat cu prioritate către cheltuielile de investiţii şi cheltuielile de operare şi mentenanţă, ceea ce a permis accelerarea procesului de înzestrare.

2015, anul care a adus progrese reale în restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României

În mediul actual tensionat de securitate – aprecia ministrul Motoc – apărarea contează tot mai mult şi sporeşte în importanţă în ecuaţia de securitate naţională. "Pornind de la întrebările-cheie pentru orice planificator: «Cum va evolua rolul forţelor armate în viitor?» şi «Care sunt priorităţile  transformării interne?», 2015 a marcat, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, un proces de reaşezare conceptuală a principalelor priorităţi pentru politica de apărare şi conturare a unor noi dimensiuni de acţiune la nivel politico-militar". NATO, la rândul său, traversează un proces de adaptare strategică, în care apărarea colectivă redevine preeminentă ca sarcină fundamentală a Alianţei" – preciza ministrul Mihnea Motoc. De la reuniunea din Ţara Galilor asistăm la cea mai importantă consolidare a apărării colective de la căderea Cortinei de Fier, fiind necesar să reevaluăm şi noi priorităţile pe flancul estic al Alianţei, reconfigurând forţele proprii, extinzând instruirea militarilor şi planificând mai bine şi mai adaptat achiziţiile şi înzestrarea.

S-a urmărit, în primul rând, consolidarea capacităţii de luptă a structurilor militare, prin încadrarea prioritară cu personal a structurilor cu nivel ridicat a capacităţii de luptă şi intensificarea instrucţiei la toate eşaloanele. Au fost astfel planificate şi desfăşurate peste 400 de exerciţii, dintre care mai mult de 100 au avut un caracter multinaţional. În luna septembrie s-a desfăşurat, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, exerciţiul interinstituţional "HISTRIA 15", care a permis verificarea viabilităţii conceptului de securitate extinsă, promovat de Strategia naţională de apărare a ţării în domeniul conducerii acţiunilor militare la nivel strategic şi operativ.

Înzestrarea Armatei României a fost o prioritate pe agenda ministerului. Bugetul final destinat înzestrării a fost de 2 000 mil. lei, permiţând demararea unor programe de înzestrare noi, care acoperă deficite operaţionale critice. Gradul de utilizare a resurselor financiare a fost de 99,88%. Programele majore de înzestrare au fost: Avion multirol al forţelor aeriene, Avion scurt-mediu curier C-27J "Spartan", Transportor blindat pentru trupe 8×8 "Piranha III C", modernizarea celui de-al treilea elicopter IAR 330 "Puma" naval, instalarea unui sistem de război electronic pe o aeronavă de transport C-130 "Hercules".

Marja bugetară semnificativă a permis iniţierea unor noi programe de înzestrare, precum: sistem de rachete antitanc portabile cu muniţia aferentă, radar tridimensional cu distanţă mare de descoperire, mobil şi platforme de transport multifuncţionale. Au fost, de asemenea, achiziţionate echipamente pentru sistemul static de comunicaţii şi informatică al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, pentru revitalizarea sistemului "Hawk PIP III", pentru dezvoltarea şi extinderea reţelelor militare naţionale de comunicaţii, dar şi pentru dotarea forţelor pentru operaţii speciale, precum şi suportul logistic pentru sistemele antiaeriene "Viforul" şi "Gepard".

Suntem un aliat robust în NATO şi UE şi ne‑am îndeplinit angajamentele pe dimensiunea de apărare

În anul 2015 a fost reconfigurat pachetul de forţe participante la misiuni în teatrele de operaţii, rezultând o creştere a contribuţiei româneşti, faţă de a doua jumătate a anului 2014, de la 430 militari la peste 750 militari dislocaţi simultan. Cheltuielile totale generate de pregătirea, participarea şi susţinerea forţelor româneşti la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional s-au ridicat la 155 000 mii lei, din care 114 000 mii lei pentru Afganistan, 27 000 mii lei pentru Balcanii de Vest şi 14 000 mii lei pentru celelalte misiuni. În cadrul misiunii "Resolute Support" din Afganistan, am ocupat al patrulea loc în cadrul naţiunilor contributoare cu trupe. Responsabilităţile au vizat protecţia forţei de la Kandahar, misiuni de poliţie militară, instructori pentru forţele de securitate afgane.

În mare parte, atât la nivel aliat, cât şi la nivel naţional, deciziile Summit-ului NATO din Ţara Galilor sunt considerate realizate, efortul principal concentrându-se, în perioada următoare, pe implementarea completă a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei (Readiness Action Plan – RAP), până la reuniunea NATO de la Varşovia, din iulie. Constituirea celor două structuri NATO pe teritoriul României – Unitatea de Integrare a Forţelor NATO (NATO Force Integration Unit – NFIU) şi Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est (Multinational Division Southeast – MNDSE) – sunt rezultatul cel mai notabil al demersurilor pe această linie.

Armata rămâne pe primele locuri în topul încrederii populaţiei

Şi în anul 2015, Armata României a rămas o instituţie în care cetăţenii români au foarte multă încredere. Instituţia militară s-a menţinut pe primele locuri în topul încrederii populaţiei în instituţiile fundamentale ale statului, ca şi încrederea în profesia de militar, după cum atestă sondajele de opinie.

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu Asociaţia "Camarazii", a derulat o serie de acţiuni adresate personalului armatei şi familiilor acestora, veteranilor, răniţilor şi urmaşilor celor decedaţi în acţiuni militare, precum şi cadrelor militare în rezervă sau retragere, veteranilor de război. A continuat campania "Sacrificiul impune respect", în care militarii Armatei României au donat sânge, iar tichetele de masă primite de donatori au fost transmise veteranilor de război.

Perpetuarea memoriei celor căzuţi pentru ţară, amenajarea şi protejarea locurilor de înhumare şi a monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a fiecărui stat, dar şi o obligaţie ce decurge din convenţiile şi tratatele internaţionale. În acest context, Ministerul Apărării Naţionale a inaugurat, în data de 25 octombrie 2015, Ziua Armatei României, primul cimitir din Federaţia Rusă dedicat militarilor români căzuţi în luptă în cel de-al Doilea Război Mondial, la Stalingrad, edificat la Rossoşka, raionul Gorodişce, regiunea Volgograd.

Priorităţi pentru anul 2016

- Alinierea structurii armatei şi a managementului resurselor sale umane la cele mai bune practici ale NATO şi la consecinţele generate de noul mediu de securitate. S-au demarat procese interne de redefinire a Legii de organizare şi funcţionare a MApN, de modernizare a sistemului propriu de management al resurselor umane şi creştere a atractivităţii profesiei militare. Două dintre proiectele de acte normative de importanţă majoră, asumate ca obiective la nivelul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2016, sunt definitivate în primă formă şi se referă la Legea privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor şi la un nou Ghid al carierei militare.

- Consolidarea prezenţei NATO în România prin operaţionalizarea şi asigurarea funcţionării optime a structurilor aliate de comandă şi control constituite pe teritoriul naţional. Urmărim atingerea capacităţii finale a NFIU şi realizarea capacităţii operaţionale iniţiale a MND-SE până la reuniunea NATO de la Varşovia.

- Achiziţionarea de echipamente/tehnică critice pentru înzestrarea structurii de forţe şi revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militară existente este principala linie de efort şi de alocare bugetară şi vizează continuarea programului "Avion multirol", modernizarea fregatelor multifuncţionale etapa a II-a, derivate pe şasiu transportor blindat pentru trupe TBT 8×8, autoturisme de teren blindate şi neblindate, platforme de transport multifuncţionale.

În privinţa creşterii calităţii vieţii personalului Armatei României, conducerea MApN încearcă să recupereze anumite deficite în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de locuit ale personalului militar prin programele "Locuinţe pentru militari" şi "Baze militare".

Pentru anul 2016, MApN dispune de creşterea nivelului de alocare bugetară – de peste 11 miliarde lei, reprezentând 1,5% din PIB, cu posibilitatea de atingere a nivelului de 1,7% din PIB, ceea ce înseamnă că armata se încadrează în graficul pentru atingerea angajamentului aliat de alocare a 2% din PIB pentru apărare până în 2017.

Preşedintele Iohannis: "Am deplină încredere în armată, în profesionalismul şi devotamentul ei"

Preşedintele Iohannis şi-a început discursul precizând: "Am ţinut în mod special să particip la acest bilanţ, pentru a onora armata şi în semn de respect pentru cei care servesc sub drapelul tricolor, gata oricând să-şi sacrifice viaţa pentru România", apreciind că prin patriotismul de care militarii şi civilii au dat dovadă, au făcut din Armata României un exemplu. Armata, continua dumnealui, este unul din pilonii statului român, o instituţie fundamentală, pe care românii o privesc cu apreciere şi mândrie. "Asemenea concetăţenilor noştri, am deplină încredere în armată, în profesionalismul şi devotamentul ei. Pentru toate acestea şi pentru modul în care vă faceţi datoria în numele României, zi de zi, misiune de misiune, în ţară sau în afara graniţelor, vă mulţumesc!".

Preşedintele Iohannis a precizat că anul 2015 poate fi privit ca un an al confirmării angajamentelor în plan internaţional şi al consolidării poziţiei ţării noastre în cadrul NATO, în raport cu partenerii strategici, ca aliaţi credibili şi predictibili. De asemenea, în 2015 s-a reuşit reaşezarea viziunii strategice pe baze noi şi solide şi s‑a trecut de la bunele intenţii la acţiuni concrete. "Avem o nouă strategie de apărare a ţării, aprobată de Parlament, care avansează concepte noi, adaptate la noul context internaţional. Avem un plan de implementare şi un ghid – de asemenea aprobate – care asigură aplicarea riguroasă şi unitară a strategiei naţionale de apărare" - a precizat preşedintele României, Klaus Iohannis, reamintind că, tot din 2015, avem o nouă lege privind Planificarea apărării, care oferă fundamentul pentru un nou model de gândire strategică la nivel naţional, în deplin acord cu procesele de planificare NATO. Un alt reper al anului 2015 amintit de preşedintele României a fost preocuparea constantă pentru dotarea armatei şi antrenarea militarilor din toate categoriile de forţe, inclusiv prin exerciţii complexe naţionale sau împreună cu aliaţii.

Pentru 2016, în viziunea preşedintelui, principala miză este de a continua şi a extinde la un nou nivel ceea ce s-a început în anul precedent: punerea în practică a Strategiei naţionale de apărare, continuarea derulării parteneriatelor strategice – în special cel cu Statele Unite –, respectarea angajamentelor luate în plan internaţional în cadrul NATO şi ale organismelor din care facem parte. "Va trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă şi dinamică. Pentru aceasta avem nevoie de cunoaştere şi anticipare, de instituţii eficiente şi de colaborare atât interinstituţională, cât şi multinaţională" - a încheiat preşedintele României, Klaus Iohannis.

Prim-ministrul Dacian Cioloş: "Profesionalismul şi jertfa de sânge a militarilor români în teatrele de operaţii sunt evocate frecvent" în contactele cu aliaţii noştri

Prim-ministrul Dacian Cioloş a apreciat că MApN are toate elementele şi argumentele pentru continuarea, pe parcursul anului 2016, a ceea ce s-a construit ori s-a consolidat în anul precedent. "Armata română rămâne acea instituţie fundamentală a statului care înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul cetăţenilor, şi aceasta pe bună dreptate" - a afirmat Dacian Cioloş. Dumnealui a afirmat, de asemenea, că în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, România este văzută ca aliat predictibil şi de încredere: "Profesionalismul şi, subliniez, jertfa de sânge a militarilor români în teatrele de operaţii sunt evocate frecvent în contacte oficiale sau informale şi, înainte de toate, sunt înalt apreciate".

În discursul său, prim-ministrul Dacian Cioloş a mai afirmat că România rămâne o ancoră de stabilitate în regiune, fiind un furnizor de securitate la frontiera estică a NATO şi UE, având responsabilitatea de a ne asigura şi, în acelaşi timp, de a ne întări apărarea naţională, dar şi de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. În acest context, aprecia prim-ministrul Cioloş, creşterea bugetului armatei la 2% din produsul intern brut în anul 2017 şi menţinerea sa la acest nivel în următorii 10 ani este determinantă în această direcţie. Prim-ministrul a apreciat, de asemenea, că va fi nevoie pe mai departe de creşterea capacităţii operaţionale a armatei, coroborată cu alocarea de fonduri pentru înzestrare, inclusiv cu echipamente majore. În materializarea acestei priorităţi s-ar putea avea în vedere o revizuire strategică a apărării, date fiind şi evoluţiile mediului de securitate, revizuire circumscrisă în cadrul legislativ în vigoare sau în proces de elaborare.

"Atunci când vorbim de problematica înzestrării armatei, mă gândesc şi la cooperarea dumneavoastră cu industria naţională de apărare. În afara efectului benefic de creare de noi locuri de muncă, vom urmări, în esenţă, mai buna interrelaţionare dintre retehnologizarea industriei de apărare şi înzestrarea armatei" - a afirmat, în încheiere, prim-ministrul Dacian Cioloş, asigurându-l pe ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, de tot sprijinul în realizarea proiectelor asumate de minister.