Baza de Instruire pentru Vânători de Munte „Bucegi” din Predeal - „punct obligat de trecere” pentru vânătorii de munte - este locul unde se formează sau îşi desăvârşesc pregătirea profesională cei ce iubesc această specialitate militară. A fost o primăvară bogată ...în cursuri. Cele mai multe s-au finalizat. Au rămas impresiile, emoţiile examenelor, s-au legat prietenii. Ca într-o mare familie.

Cursul de plutonier-adjutant de vânători de munte a avut nouăsprezece cursanţi, care au mai trecut pe-aici pentru paşii fireşti din carieră. Răsfoind condica de clasă pentru prezenţă şi citind doar numele şi iniţiala tatălui, ai impresia că undeva s-a strecurat o greşeală: Arsene – scris de două ori, Cantea – de două ori, Drăgan - la fel. Instructorul, plutonierul-adjutant principal Marian Gaiţă, spune că nu este nicio greşeală. La acest curs au fost trei perechi de fraţi, dintre care două de gemeni.

Plutonierii-major Eugen şi Florin Arsene sunt gemeni. Seamănă izbitor şi sunt uşor de confundat pentru cei care nu îi cunosc. Au absolvit Colegiul Tehnic din Câmpulung Muscel, apoi au satisfăcut stagiul militar obligatoriu, fiind alegerea lor să fie încorporaţi la vârsta de 19 ani, după care au rămas în sistem, optând pentru cariera militară.

Din septembrie 2002, drumurile lor s-au despărţit, cel puţin din punct de vedere profesional. Florin a rămas „acasă”, la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, în timp ce Eugen a venit la Predeal, la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”.

Au participat la misiuni în teatrele de operaţii, dar niciodată împreună: Florin a fost în Afganistan în 2008, 2010 şi 2012, iar Eugen a fost în 2006 în Irak, şi în 2009 şi 2012 în Afganistan. Au aflat doar cu câteva zile înainte de începerea cursului de plutonier-adjutant că vor fi... colegi de curs.

Ceilalţi gemeni, plutonierii-major Cătălin şi Gabriel Drăgan, sunt mai uşor de deosebit, cu condiţia să fie împreună. Ei continuă să meargă pe acelaşi drum şi acum, nu doar în copilărie şi adolescenţă. Au absolvit Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, promoţia 1997, au satisfăcut stagiul militar obligatoriu şi au ales cariera militară. În anul 2002 s-au angajat ca militari angajaţi pe bază de contract, iar în 2003 au urmat cursul de formare subofiţeri în activitate, filiera indirectă. În 2004, amândoi au primit repartiţie la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” şi, în 2006, tot împreună, s-au mutat la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”. Au participat la misiune în teatrul de operaţii din Afganistan, în 2008-2009, cu acelaşi batalion, în aceeaşi companie. Sunt o familie frumoasă, unită, însă chiar dacă glumesc cu anumite lucruri, profesia o iau întotdeauna în serios.

Fraţii Cantea nu sunt gemeni, între ei este o diferenţă de patru ani. Plutonierul-major Petru Ovidiu Cantea are 39 de ani, iar plutonierul-major Adrian Cantea este „juniorul” şi are 35 de ani. Sunt cea de-a treia pereche de fraţi de la cursul de plutonier-adjutant şi sunt colegi nu doar de curs, ci şi de unitate cu fraţii Drăgan şi cu Florin Arsene – Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”. Sunt colegi de serviciu şi amândoi au ales să devină subofiţeri, fără a avea în familie tradiţie în acest sens. Probabil faptul că s-au format profesional printre purtătorii beretei verzi îl fac pe Ovidiu să spună cu mândrie că „cei mai buni militari sunt vânătorii de munte”. Au participat în aceeaşi misiune cu fraţii Drăgan în Afganistan, în 2008-2009. Plutonierul-major Adrian Cantea a fost în misiune şi în 2010.

Familia este foarte importantă, este suportul care, de multe ori, dă forţa de a merge mai departe. Binele se împarte, însă la fel şi răul, neîmplinirile se estompează atunci când cineva crede în tine şi te susţine. Faptul că la cursul de plutonier-adjutant aproape o treime dintre cursanţi erau, cumva, în familie, a fost o întâmplare deloc comună, însă fericită.