Începând din anul 2011, Armata  României are dislocată în teatrul de operaţii Afganistan o Echipă de legătură a Statului Major al Apărării.

Aceasta a fost condusă de ofiţeri care, ulterior, au ocupat funcţii de înaltă răspundere, cum ar fi: generalul de brigadă Gheorghe Badea, fost şef al Direcţiei operaţii, generalul de brigadă Mircea Mândrescu, fost comandant al Centrului aliat de analiză şi lecţii învăţate de la Lisabona şi şef al Direcţiei Planificare Strategică, generalul de brigadă Marian Botea, comandantul Brigăzii 1 Mecanizate, şi colonelul Mircea Gologan, comandantul Brigăzii 81 Mecanizate. În prezent, şeful Echipei de legătură a Statului Major al Apărării şi Reprezentant Naţional în teatrul de operaţii Afganistan este colonelul Ştefan Stan.

— Domnule colonel, ne puteţi prezenta câteva date despre dumneavoastră?

Sunt ofiţer de infanterie, promoţia 1989, a Revoluţiei. În prima parte a carierei am activat în Dobrogea, în unităţi din cadrul Diviziei 9 Mecanizate, transformată în Corpul 9 Infanterie Marină, ocupând funcţii de comandă şi de stat major în unităţi de cercetare, sprijin logistic, infanterie şi mecanizate. În ultimii 15 ani am ocupat funcţii în domeniul Operaţii la diferite eşaloane din ţară şi în comandamente internaţionale. În prezent, sunt încadrat la Direcţia operaţii din Statul Major al Apărării.

— Ce reprezintă pentru dumneavoastră această nouă misiune?

Reprezintă o premieră şi o provocare. O premieră pentru că, deşi am participat până acum la misiuni internaţionale în teatrele de operaţii din Balcani şi Irak, la misiunea UE din Georgia şi la misiunea Unified Protector, de embargo asupra Libiei, este pentru prima dată când ajung în Afganistan. Surprinzător, mai ales că în diferitele funcţii pe care le-am ocupat, începând cu anul 2005, am avut printre responsabilităţi şi operaţiile NATO şi ale Coaliţiei din acest teatru de operaţii. Este o provocare, pentru că este o funcţie cu o mare responsabilitate, care necesită atât o excelentă pregătire profesională, cât şi unele abilităţi ce ţin de diplomaţie, o bună capacitate de comunicare, de negociere, de adaptare la situaţii noi.

— Care este rolul Echipei de legatură în cadrul misiunii „Resolute Support”?

Aşa cum reiese şi din denumire, Echipa de legătură are rolul de a asigura legătura între Statul Major al Apărării şi autorităţile militare aliate din Afganistan. Este implicată, în principal, în activităţile de planificare, sprijinind procesul decizional al structurilor între care face legătura. Contribuie, asigurând punctul de vedere naţional, la luarea deciziilor de către comandanţii aliaţi în problematicile care influenţează activitatea structurilor româneşti dislocate în Afganistan, aduce la cunoştinta autorităţilor militare române problemele de interes aflate pe agenda comandanţilor aliaţi din TO şi face propuneri privind poziţia naţională. De asemenea, identifică cerinţele operaţionale şi de sprijin pentru structurile noi care urmează a fi dislocate şi formulează propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii structurilor româneşti care acţionează în Afganistan. Coordonează activitatea militarilor români care încadrează funcţii de personal de stat major în comandamentele operaţiei, rotirea efectivelor, activităţile cu specific naţional, precum şi activităţile pentru pregătirea şi desfăşurarea vizitelor în teatru de către oficialităţile române. Şeful echipei de legatură reprezintă Armata României la activităţile desfăşurate în Afganistan de către forţele Coaliţiei, în calitate de Reprezentant Naţional (Senior National Representative).

— Domnule colonel, aţi putea face o evaluare pentru următoarea perioadă în ceea ce priveşte situaţia din Afganistan? Cum credeţi că aceasta va afecta misiunile executate de forţele româneşti aflate aici?

Este foarte greu de făcut o evaluare care să aibă un grad de probabilitate foarte ridicat, întrucât mediul în care ne desfăşuram activitatea este complex şi manifestă un grad de impredictibilitate sporit. În afara factorilor militari, în cadrul analizei trebuie avuţi în vedere o mulţime de alţi factori, de natură politică, diplomatică, socială, economică, care au o influenţă mare asupra situaţiei din Afganistan şi asupra cărora nu există pârghii de control eficiente. Tot ceea ce pot să fac este să îmi exprim speranţa că prin măsurile adoptate la nivelul Alianţei privind mărirea contribuţiei cu instructori şi capabilităţi de sprijin a Forţelor de Securitate Afgane şi prin intensificarea acţiunilor de consiliere, instruire şi asistenţă să se poată contracara acţiunile forţelor insurgente şi prelua controlul de către autorităţile legitime afgane asupra majorităţii zonelor populate. În ultimii ani, Forţele de Securitate Afgane, în special Forţele de Operaţii Speciale şi cele aeriene, au înregistrat unele progrese privind capacitatea operaţională, mai ales datorită înzestrării cu echipamente de luptă şi unei mai bune instruiri. Sunt însă mari probleme privind cooperarea între structuri, asigurarea sprijinului logistic, încadrarea cu personal şi menţinerea acestuia în sistemele de securitate. Dacă aducem în ecuaţie şi divergenţele între formaţiunile politice, generate de faptul că următorii doi ani sunt ani electorali, situaţia economică precară a majorităţii populaţiei, lipsa de investiţii, corupţia generalizată, neînţelegerile de natură etnică şi tribală, extremismul religios, interesele ostile ale ţărilor vecine şi ale altor actori geopolitici din zonă avem un tablou care nu ne dă o perspectivă prea optimistă. În concluzie, consider că situaţia generală se poate îmbunătăţi, însă trebuie continuate eforturile comunităţii internaţionale pentru sprijinul Afganistanului, precum şi acţiunile autorităţilor afgane de consolidare a controlului pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, pentru o stabilizare de durată a situaţiei, trebuie intensificat procesul de reconciliere între guvernul afgan şi formaţiunile insurgente.

— În fiecare zi intraţi în contact cu militarii Coaliţiei. Care este percepţia lor asupra militarilor români?

Percepţia militarilor Coaliţiei asupra colegilor lor români este una pozitivă. Este apreciat, în principal, profesionalismul de care militarii români dau dovadă în activităţile de stat major din comandamente, ca instructori şi consilieri pentru Forţele de Securitate Afgane, precum şi ca personal implicat în activităţile de protecţie a Forţei. Deopotrivă, sunt apreciate şi alte calităţi ale militarilor români, cum ar fi: colegialitatea, generozitatea, ingeniozitatea, spiritul de echipă. Pot afirma, fară teama de a greşi, că în aceste luni de misiune s-au legat prietenii adevărate între militarii români şi cei ai Coaliţiei. Aş putea da unele exemple privind modul în care activitatea militarilor români este apreciată de colegii lor. Astfel, fostul comandant al TAAC-S, generalul de brigadă Charles Aris, afirma de ori câte ori avea ocazia că se simţea la fel de sigur, indiferent dacă protecţia sa era asigurată de militarii români sau de cei americani. Un căpitan american, care a fost protejat de „Guardian Angels” români pe durata unui atac executat de militarii afgani, pe timpul activităţii de consiliere mi-a mulţumit extrem de călduros şi a afirmat că pentru el, militarii români au fost într-adevăr îngeri păzitori şi că i-au dat încă o viaţă. Trebuia să fi văzut expresia din ochii lui pentru a avea o reprezentare a ceea ce înseamnă recunoştinţa. Majoritatea celorlalţi parteneri de Coaliţie multumesc militarilor români pentru faptul că noi am rămas aici, să ne continuăm misiunea şi atunci când a fost greu, iar ceilalţi au plecat.

— Un mesaj pentru cei de acasă?

Doresc să urez militarilor români, familiilor acestora şi tuturor românilor multă sănătate, bucurii şi gânduri bune. Fie ca acest an să ne aducă tuturor mai multă mulţumire sufletească!