Ministerul Apărării Naționale - Revista Forțelor Terestre

O echipă de specialişti aparţinând Centrului de Testare, Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică pentru Armamente, din cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM), lucrează de mai bine de trei ani de zile la un proiect care vizează dezvoltarea şi modernizarea paraşutei PSP (paraşuta standard pentru personal).

Proiectul lansat în 2012 de către Direcţia Generală de Informaţii a Apărării a avut ca cerinţe principale atât creşterea performanţelor de pilotare a paraşutei standard pentru personal, viteza la aterizare, posibilitatea de pilotare şi deplasate pe orizontală, cât şi posibilitatea ocolirii obstacolelor din teren. Beneficiarul, Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT), a avut grijă să susţină acest proiect din punct de vedere logistic, iar Statul Major al Forţelor Aeriene a asigurat toate resursele necesare pentru aviaţie.

Modul de echipare cu completul de paraşute Foto: arhiva Agenţiei de Cercetare pentru Tehnici şi Tehnologii Militare

"S-a executat specificaţia tehnică, planul de testare, modelul experimental, testarea propriu-zisă, iar apoi, în 2014, s-a trecut la prototip. În primă fază s-a testat cu manechine, pentru validarea parametrilor tehnici şi a caracteristicilor de performanţă, iar această parte nu a implicat personal uman, pentru a ne asigura că totul este în regulă. S-au validat din punct de vedere al performanţei, iar anul acesta s-au executat doar testele funcţionale, precum şi posibilitatea de pilotare în aer şi alegerea raionului" - a spus directorul de proiect, locotenent-comandor Ionuţ Ciobanu, care face parte din Secţia Sisteme Informaţionale Aerospaţiale a Centrului de Testare, Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică pentru Armamente (CTECŞA), din cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare.

Completele au fost puse la dispoziţie de Statul Major al Forţelor Terestre, iar intervenţia propriu-zisă a avut loc doar la voalura paraşutei principale, care a fost furnizată de producător, S.C. CONDOR S.A. Centrul de cercetare s-a ocupat exclusiv de partea de dezvoltare şi au fost modificate materialul, dimensiunile, au fost introduse fantele pe care fosta paraşută nu le avea, implicit nici posibilitatea de deplasare pe orizontală. "Am reuşit să obţinem manevrabilitatea pe care ne-o doream. Pilotarea paraşutei a crescut de la 0 m/s la 2-4 m/s, iar acum poate să facă o rotaţie de 360 de grade în aproximativ 14 secunde. De asemenea, greutatea completului a scăzut de la 15.5 kg la 14.8 kg. Sigur că au fost mai multe variante propuse şi analizate, am făcut calcule de mecanica fluidelor şi s-a ţinut cont şi de informaţiile pe care ni le-a furnizat producătorul, iar în momentul de faţă, din punct de vedere constructiv şi al parametrilor, ne aflăm la acelaşi nivel cu partenerii” - a mai spus directorul proiectului. Ca element de noutate, la cererea beneficiarului, s-au făcut paraşutări cu trupele Statului Major al Forţelor Terestre cu avionul C17 "Globemaster", pentru a creşte interoperabilitatea cu partenerii NATO.

Anul acesta, după mai multe testări atât cu manechine, cât şi cu personal aeronavigant, se încheie omologarea, iar abia apoi produsul se poate produce în serie şi să intre în dotare. Partea operaţională se va face la trupe, în forţele terestre. „Am colaborat foarte bine atât cu producătorul, cât şi cu forţele terestre, partea logistică fiind asigurată de ei. Personalul SMFT a fost alături de noi, pe teren, în tot acest timp şi s-au declarat încântaţi de îmbunătăţirile aduse fostei paraşute. De asemenea, paraşutistul de încercare a fost impresionat pentru că totul a decurs bine, iar completul s-a comportat foarte bine chiar şi în condiţii de ploaie" - a menţionat şeful Centrului de Testare, Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică pentru Armamente, locotenent-colonel Daniel Lăpădat.

Detalii tehnice:
- viteza de coborâre la aterizare, la masă totală de 150 kilograme – maxim 5.5 m/s;
- viteza orizontală proprie necomandată – între 2 şi 4 m/s;
- unghiul de oscilaţie în plan vertical – maxim 15 grade.